“Marelui prozator Dinu Săraru, Celui ce a avut curajul şi inteligenţa de a transforma realitatea în literatură şi literatura în realitate, omului-spectacol ce a răsturnat cu Teatrul Mic chiar Buturuga mare în semn de preţuire şi prietenie această boabă de piper cu efect întârziat. – Mircea Dinescu”
Părintele Paisie Olaru a avut dreptate când prorocea în anul 1990 că, prin căderea comunismului, capul şarpelui a fost strivit, dar veninul acestei năpârci se va răspândi în toată lumea prin coada lui.
Judeţele Harghita şi Covasna sunt pline de statui, de busturi, de însemne ale prezenţei maghiarilor. În Covasna s-a ridicat bustul unui maghiar care a murit în 2002, deci foarte recent. Toţi sunt eroi! În timp ce prezenţa românească este foarte palidă, iar mormintele eroilor români sunt lăsate în paragină sau chiar distruse.
Un grup de intelectuali, în frunte cu A. Pleşu şi G. Liiceanu, – la iniţiativa lui Silviu Brucan – a infiinţat, în luna ianuarie, Grupul pentru Dialog Social.
“Dând la o parte colţul unei cortine”, poţi să dai nu numai peste un portret al lui Ceauşescu (de ce nu şi Iliescu, şi Constantinescu ?), ci şi peste Vladimir Tismăneanu în pantaloni scurţi, dus de mână de Leonte Tismăneanu, în uniformă sovietică. Sau peste H.-R. Patapievici venind gânditor de la Banca Naţională, împreună cu Dionisie Patapievici şi cu inoxidabilul Mugur Isărescu.
Revolta şi confuzia Nenea Iancu nu a mers la vot. – Pen’ ce, nene Iancule? – Pen’ ce? Pen’ ce? Pen’ că nu puteam vota confuzia! Am rămas pe gânduri,…
Găselniţe ieftine, teribilisme, care ne fac să ne întrebăm, oare nu se repetă paradoxul mortal, când teatrul brechtian era frecventat, altfel spus, anulat, tocmai de cei împotriva cărora era adresat? Spectatorii dedublaţi, ca ofiţerii sub acoperire, au un nou prilej, osificat, să râdă de asemenea gogoaşe.
Cum, un ziar de dezvăluiri nu are nimic de spus despre acest ticălos? De ce nu scriu acum marii patrioţi gen Rogojan, Varia, Larry etc. ? Sau să-l pună pe Clismăneanu! Dar toţi intelectualii lui Băsescu, care sar ca broasca pe uscat la orice adiere, tac. Pleşu, Patapievici, Liiceanu et co, se află sub acoperirea tăcerii ca sub un linţoliu!
Pot fi nişte oameni imorali, nişte hoţi şi criminali morali, de talia lui Patapievici, Pleşu sau Liiceanu, repere pentru o cultură română sănătoasă?
Redacţia “Ziaristi Online” îi urează “La Mulţi Ani!” şi la cât mai multe lucrări de artă, pe simeze dar si, mai ales, în ce ne interesează mai mult, prinse între coperţi de carte!