Basescu: “Am respins categoric această posibilitate pentru că ea arată o opţiune militară, iar România consideră că nu este momentul unei opţiuni militare a Uniunii Europene”
De ce nu, atunci, si o asumare de raspundere a Guvernului pe o lege a “confiscarii extinse”? Mai ales, nu-i asa, daca, vorba lui Kovesi, aceasta “va raspunde unei nevoi sociale presante”?
Campania mirlaneasca realizata de McCann-Enoiu pentru Radio 21 “Asta e Romania”, in care, dupa ce suntem injurati golaneste timp de o luna ni se spune “am glumit: mama voastra nu e o curva si voi sunteti geniali”, cum s-ar spune “romanii ‘e’ tigani destepti”, pare sa contina de fapt o amenintare scoasa din arsenalul razboiului psihologic si mediatic, cu care Romania a inceput sa se (re)obisnuiasca de cand Sarkozy i-a intors dosul, la propriu, presedintelui Basescu.
Cei doi fii de nomenclaturisti, Liiceanu si Plesu, unul cu tatal in Ministerul de Finante al RSR, altul cu mama in cel de Externe, sub Ana Pauker, erau folositi de Noica drept simple “curele de transmisii” ale dorintele lui spre Partid si Securitate
Rusia a anunţat trecerea la un program de înarmare fără precedent din epoca sovietică până astăzi, este vorba de 650 miliarde de dolari până în 2020. Premiera o constituie faptul că nu este vorba numai de armament rusesc, ci şi din cel produs de Occident, dar mai sunt unele aspecte care denotă preocupările Rusiei, şi anume rolul primordial acordat Kurilelor şi Mării Negre.
În jurul orelor 18,00 a fost organizat un marş în centrul oraşului cu lumânări aprinse, iar în timpul trecerii pe lângă cadavru multe persoane l-au scuipat şi lovit cu picioarele.
După ce s-a dat sentinţa „executaţi-l”, am fost luat cu forţa şi scos din incinta sediului, care se afla lângă un complex alimentar, de care era despărţit de o stradă mărginită de castani. Cineva din mulţime a strigat: „Să-l spânzurăm!”
Va scrie cu intristare un ziarist care a crezut in dvs, inca de dinainte sa fiti presedinte al Romaniei, in primul rand pentru doua lucruri, enuntate cu tarie: Basarabia si redarea demnitatii nationale.
Retragerea titlului de erou-martir pentru doi dintre luptătorii antiterorişti care au fost ucişi la datorie în decembrie 1989, colonelul (post mortem) Gheorghe Trosca şi locotenent-colonelul (p.m.) Eugen Trandafir Cotună, reprezintă un gest asupra căruia îl rog pe preşedintele României să mai reflecteze şi, dacă este un om drept, să revină asupra lui.
Nu ştiu dacă Traian Băsescu e pe deplin conştient de răul făcut. Dacă sfetnicii domniei sale în materie de securitate naţională l-au avizat despre consecinţele gestului său. Dinadins ori ba, preşedintele României a semnat unul dintre cele mai controversate decrete din mandatul domniei sale. Dacă generalul Nicolae Militaru mai trăia, ar fi închinat azi un pahar de votcă în cinstea acestui eveniment important.