Unirea nu este un cuvânt cu care să ne jucăm. Cu lucrurile sfinte nu te poți juca… Să nu trâmbițăm Unirea pe ulițe, ci să o lucrăm cu hărnicie tăcută. Unirea să fie eficientă, nu spectaculoasă. Ca să fie adevărată și împlinită. Unirea este o răsplată, nu un mijloc.
Li: “Sunt încântat, ca prieten venit din îndepărtare, sunt extrem de încântat de asta. Fiindcă România are o influenţă deosebită în spaţiul central şi est-european şi considerăm că România este un pilon important pentru relaţiile dintre China şi Europa Centrală şi de Est, precum şi pentru relaţiile China-UE. “
Titlul si continutul materialului domnului Plesu amintesc, desigur, pentru cunoscatori, de “saturarea de Romania” a “independentistului” “transilvanean” Sabin Gherman. Nu e de mirare: astazi, cand Romania e stransa din ce in ce mai tare in clestele ruso-maghiar (adica ruso-rus), trebuie si agentul partenerului de pact al lui Putin sa se sature de Romania. E si normal, de altfel. Daca ii cer nemtii inapoi milionul de marci primit pe cand era ministru de Externe?
Nu credeam că Ponta va avea aceeasi soarta cu a lui MRU, si mai ales nici nu banuiam de la ce i se va trage.
Decizia CNCD reprezintă în primul rând o reparație morală față de o elevă de la care avem cu toții de învățat atunci când vine vorba de demnitate națională. Gestul Sabinei ar fi trebuit să fie un exemplu de normalitate dacă în școlile din județele Covasna și Harghita ar fi promovată toleranța, multiculturalitatea și buna înțelegere între elevii de diferite etnii. Din păcate gestul Sabinei a contrariat o parte a comunității maghiare din Covasna tocmai pentru că în școlile din județ se promovează doar intoleranța, revizionismul și șovinismul maghiar.
Să se ia măsuri urgente pentru curmarea retrocedarii ilegale de imobile foştilor proprietari sau urmaşilor acestora, care au fost despăgubiți pentru aceste proprietăţi în cadrul procesului optanților, a imobilelor care au fost în administrarea Statusului Catolic Ardelean şi a retrocedărilor pe baza unor documente false. Considerăm că este necesară anularea tuturor restituirilor abuzive şi restabilirea situației anterioare, fie şi pe calea instanței de judecată.
Ai toate drepturile, exact ca şi cetăţenii maghiari: reduceri pentru pensionari pentru mijloacele de transport, facilităţi bune în domeniul medical (analize medicale gratuite, consultaţii gratuite, intervenţii chirurgicale la preţuri mai mici etc.), facilităţi în domeniul educaţiei – masterat, doctorat, reduceri considerabile în domeniul turismului, facilitarea locurilor de muncă. Eu personal mi-am depus în primul rând pentru domeniul medical, nu se ştie niciodată, şi e la doar 3 ore de noi Nyiregyhaza de exemplu. Mulţi solicită cetăţenia maghiară şi pentru că nu mai au nevoie ulterior de viza pentru Anglia, SUA.
Fost colaborator a două servicii de informații comuniste – al Securității și al AVO, serviciul de informații ungar -, fost episcop, fost președinte de onoare al UDMR, fost vicepreședinte al Parlamentului European, fost soț adulterin (fost, pentru că soția sa a divorțat de el) și, probabil, în curând, și fost cavaler ar Ordinului Steaua României, László Tőkés a fost, este și va fi un vector al războaielor de imagine împotriva României.
Un străin care ar parcurge cartea „România penala“ a lui Valer Marian ar crede că e una de pură fantezie, căci fărădelegile descrise aici sunt prea multe și fascinant de ingenioase. Un român care citește cartea rămâne stupefiat sau își confirmă sau completează lucruri deja știute. Iată, deci, pe lângă România revoluționară, România pitorească, România Mare, România socialistă, eterna și fascinanta Românie etc. etc., o altă ipostază, cea mai sordidă dintr-o asemenea enumerare: România penală.
Primejdia majoră — conștientizată de către parlamentarul Mădălin Voicu, care, cum arătam, în virtutea ascendenței paterne din excelentul violonist Ion Voicu, se declară a fi țigan, respingând a se recunoaște în termenul rom sau în varianta rrom — este ștergerea, în ritm destul de rapid, a identității reale, ba chiar a înseși istoriei poporului nomad, de origine indiană, ajuns în Europa la finele secolului al XIV-lea, după opinia celor mai numeroși istorici, alții opinând că migrația s-ar fi făcut în valuri succesive, între secolul al IX-lea și al XIV-lea.