Blog News from Independent Journalists
“Ni-s inimile Doamne, uscate sterpe țarne: Sădește-n piepturi oricât de dureros, Misterioase inimi ce nu mai sunt din carne În care să-nflorească, ca rod de har, Hristos”
Lucian Boia la Humanitas: “Românii sunt latini pentru că vorbesc o limbă latină, nu fiindcă ar avea sânge roman (în fapt , poate n-au deloc, sau aproape deloc ). S-ar putea să aibă mai mult sânge slav ”.
Spre mântuirea neamului omenesc, din voia Tatălui Ceresc, Hristos, Fiul Său a fost trimis pe pământ ca tot omul care crede să nu moară și să aibă viață veșnică.
Să păzim Euharistia care a fost la fel de denigrată și pângărită precum Aghia Sophia. E un început al demnității, de reconstrucție morală.
Puterile cuvântului le știu/și nu de-acum și nici de prin aproape,/ci de pe când mi se purtau pe ape/în oglindirea cerului sălciu,/precum în deltă duhul dimineții/închipuie icoane din nimic,/în pelican se`ncuibă și`n chitic/și`ngreunează cimbrii și scaieții.
Să facem din viață o rugăciune cum ne-a învățat și Părintele Dumitru Stăniloae care, la despărțire ne spunea de fiecare dată: ”Să ne rugăm”.
Trei fotografi readuc la lumină, după 30 de ani, 52 de imagini ale Fenomenului Piața Universității 1989-1990 împreună cu mărturii importante
”Dragostea de Dumnezeu nu-i lirică, nu-i poezie/Dragostea lui Dumnezeu este eroică, nu știe/Vorbe nici de lume, nici de moarte, nici de viață – /Ca s-o afli nu-i nevoie de vreo faptă măreață/Ci ca o sabie din teacă ieși din tine, intră-n veșnicie”.
Acei care au avut privilegiul să-l cunoască pe Părintele Dumitru Stăniloae au putut învăţa de la smerenia Sfinţiei sale, unită cu o blândeţe a vocii în care palpita rugăciunea neîncetată.
Într-o țară care nu a declarat oficial epidemia unei boli infecțioase nici până în ziua de astăzi, se legiferează în schimb în stil stalinist-maoist carantinarea, izolarea, arestarea persoanelor bolnave și a “suspecților”