György Frunda – portretul unui politician expirat

Politica este o târfă bătrână care își devorează amanții tineri… Cazul lui György Frunda verifică încă o dată această butadă. Fost deputat, fost senator, fost candidat la președinție, iar înainte de ’89 fost şi fost, la dublu, Frunda este un fost tânăr politician de viitor, detestat de electoratul român din Transilvania și repudiat de majoritatea electoratului maghiar.

György Frunda s-a născut pe data de 22 iulie 1951 în Târgu-Mureș. Străbunicul său provenea dintr-o familie mixtă slovaco-evreiască, purta numele tipic slovac de Frnda și a venit în Transilvania (care pe vremea aceea făcea parte din Imperiul Austro-Ungar) spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Bunicul său s-a căsătorit cu o persoană de naționalitate ungară și și-a maghiarizat numele în Frunda iar tatăl său, Carol/Karoly, s-a căsătorit cu o româncă. Frunda jr. a fost crescut de bunica dinspre mamă a cărei familie avea o mică afacere cu produse lactate. Inițial, a avut prenumele Gheorghe, dar după 1990 și l-a schimbat în György. Este căsătorit cu Orsolya Martha Katalin Ilona, de profesie medic. Soții Frunda au doi copii, Csenge Orsolya și Eva Anna.

Familia lui György Frunda a deținut până în anii 1950 mai multe proprietăți la Târgu-Mureș. Bunicul din partea tatălui a avut o întreprindere de asfaltat, cu acționariat româno-suedez. Tatăl său, care i-a continuat afacerea, a devenit proprietarul controversat al mai multor case. După naționalizarea din 1948 a întreprinderilor și din 1950 a imobilelor celor care dețineau mai multe proprietăți, toate bunurile au trecut în proprietatea statului român.

Proprietăţi evreieşti însuşite prin metode ungureşti

În perioada 1943-1944, când partea din Transilvania în care se găsea Târgu-Mureș aparținea Ungariei, datorită legislației antisemite a guvernelor Kallay și apoi Sztojay (îndeosebi decretul-lege 1610/1944) mai multe familii evreiești, în mod preventiv, și-au vândut fictiv casele lui Frunda Karoly/Carol. Faptul s-a întâmplat probabil având în vedere atât ascendența evreiască a acestuia, cât și faptul că ea era atât de diluată încât Frunda senior nu era amenințat cu exproprierea de statul ungar.

În mai 1944, aproape 6000 de evrei din Târgu-Mureș au fost deportați la Auschwitz. Peste 85% dintre ei s-au mai întors. Puținii dintre proprietarii de case vândute lui Frunda sr. sau moștenitorii lor care au revenit în 1945 și anii următori au încercat să-și recupereze bunurile de la Carol Frunda dar nu au reușit. Nici cumpărătorul de rea-credință nu s-a bucurat mult timp de ele pentru că în 1950 imobilele au fost trecute în proprietatea statului.

În anul 1998, când UDMR se afla se găsea la guvernare, iar în fruntea Ministerului Justiției se afla amicul său politic Valeriu Stoica, senatorul Frunda a cerut restituirea a șase imobile din Târgu Mureș, ce cuprindeau circa 50 de apartamente.

Astfel, conform sentinței civile nr. 9289 din 11 decembrie 1998, pronunțată în dosarul nr. 2034/1998, Judecătoria Târgu Mureș a restituit reclamantului Frunda Karoly, tatăl senatorului Frunda György, trei imobile ce includeau 35 de apartamente (situate pe str. Matei Corvin nr. 19, str. Ecaterina Varga nr. 10 și str. Călărași nr. 24 din Târgu Mureș). Hotărârea a fost pronunțata cu încălcarea gravă a legii și fără să fie acoperită cu probe. Cererea de chemare în judecată și actele doveditoare nu au fost niciodată comunicate Primăriei municipiului Târgu Mureș, în calitate de pârâtă și de reprezentant al Statului Roman.

Pe de altă parte, primarul de atunci al municipiului Târgu Mureș, Fodor Imre, înregimentat politic în UDMR, a refuzat sa semneze atât concluziile scrise formulate în data de 24.09.1998 cât și apelul declarat în termen (19.01.1999) de către Serviciul contencios administrativ din cadrul Primăriei Târgu Mureș.

Astfel că hotărârea Judecătoriei a rămas definitivă, iar familia Frunda a rămas cu… 35 de apartamente.

Un mitoman care inventează mitologii personale

În 1957, Carol Frunda, a fost arestat și condamnat, în 1957, în așa-numitul proces Faliboga, la zece ani de închisoare pentru uneltire împotriva regimului comunist. În urma amnistiei acordate în 1964, Frunda sr. a fost eliberat cu trei ani mai devreme.

Într-o emisiune a unei televiziuni comerciale, în contextul în care se discuta numirea sa drept consilier onorific a lui Victor Ponta, Frunda a afirmat: „.. Tatăl meu a fost condamnat la moarte de regimul Ceaușescu”. O minciună sfruntată, demnă de un mitoman care inventează mitologii personale bazându-se pe faptul că chiar dacă minciuna are picioare scurte, ea aleargă foarte repede… Tatăl lui György Frunda senior, nu a fost condamnat la moarte, ci la 10 ani de pușcărie din care a executat 7. Iar asta nu s-a întâmplat în timpul „regimului Ceaușescu”, ci cu mult înainte, pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, respectiv în perioada consilierilor sovietici care controloau România şi erau responsabili inclusiv de lagărele de exterminare bolşevice. În plus, părinţii lui Frunda au divorţat de când acesta era copil, în cercurile apropiate de actualul consilier al primului ministru Victor Ponta fiind cunoscută aversiunea acestuia faţă de tatăl său, în contrapartidă cu venerarea mamei.

Limba română, limbă străină

În perioada 1970-1974, Gheorghe Frunda a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Din 1975 a intrat în avocatura și a devenit membru în Baroul Târgu-Mureș. În 1996, si-a deschis propriul sau birou de avocatura. Multe dintre cazurile preluate ca avocat în regimul trecut au fost, conform unor surse locale, din rândul „gaborilor” – romilor cu pălărie, mustața pe oală și mulți bani, Frunda dovedindu-se încă de pe atunci un luptător pentru cauza… minoritarilor. De altfel, pentru György Frunda limba română este o limbă “străină” sau a devenit astfel după 1990, odată cu schimbarea prenumelui Gheorghe în György. În CV-ul sau oficial, la capitolul „limbi străine”, el a înscris pe primul loc limba română (nivel foarte bun), limba engleza (nivel avansat), limba franceza (nivel mediu) și limba germana (nivel începător).

Mandate de parlamentar și premii mondene

György Frunda a intrat în UDMR în 1990 și în legislatura 1990-1992 a fost ales deputat de Mureș în Parlamentul României. A fost secretarul Comisiei pentru Elaborarea Constituției și membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților. În perioada 1992-1996, Frunda a ocupat funcția de vicepreședinte a Comisiei Juridice din Senat.

În 1996, a candidat din partea UDMR la președinția României, după ce, la sfârșitul lui 1995, primise titlul de “Mister Parlament” de la postul de televiziune al omul de afaceri rom Adrian Sârbu, ProTV. În 1994 și 1995, Frunda a fost ales, de către “ziariștii” acreditați la Parlament, “senatorul anului”, iar în 1996 a primit, din partea revistei VIP, titlul de “Politicianul anului”. În următoarele legislaturi, Frunda a dobândit statutul de senator UDMR de Mureș, iar în 2000 a candidat din nou la Președinție. De asemenea, a fost desemnat membru al delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), precum și membru al Comisiei juridice a APCE. În această calitate senatorul Frunda a inițiat un proiect pentru Recomandarea 1735 care cuprinde de formulări insidioase: “In urma celor doua războaie mondiale și a tratatelor de pace care i-au urmat a fost deplasata poziția geografică a unor anumite națiuni. Anumite țări au pierdut teritorii, dar și-au menținut vechile rădăcini, culturale și lingvistice, fără a le restrânge în noile frontiere ale noului stat-națiune. Aceste părți ale statului-mama trăiesc acum pe teritoriul unui stat vecin și reprezintă ‘minorități sau comunități naționale”.

În legislatura 2008-2012, György Frunda a ocupat funcția de șef al delegației României la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE). Politicianul UDMR a declanșat un scandal de proporții ca urmare a declarației că el nu reprezintă interesele României în APCE, fapt pentru care toate partidele parlamentare, mai puțin UDMR, au cerut retragerea lui din aceasta funcție. Totuși, Frunda a reușit să-și mențină poziția deținută la APCE.

La alegerile din 2012, György Frunda n-a mai intrat în Parlament. A devenit, în schimb, consilier onorific (!?) al primului ministru Victor Ponta.

La două zile după numirea în funcţia de consilier al primului ministru al României, György Frunda a acordat un interviu publicaţiei Népszabadság din Ungaria susținând că „România nu este un stat național!”: „În primul rând, nu mi-am vândut sufletul. Am aceeași convingere și aceleași principii ca atunci când am fost secretarul adunării constituante și spun în mod necontenit că România nu este un stat național. Și de fapt acum cu atât mai puțin pentru că atunci când s-a schimbat regimul, deoarece a intrat în Uniunea Europeană, N.A.T.O., Consiliul Europei, a renunțat la o parte a suveranității sale pe care o împarte cu instituțiile europene de care aparține. Cred că primul ministru mi-a cerut să-i fiu consilier pentru că de a lungul carierei mele am rămas fidel credinței și principiilor mele și nu pentru a renunța la ceva. […] România să o lase mai moale cu statul naţional. Minciuna are picioare scurte. Dacă susţin acea regiune în care maghiarii sunt majoritari, este pentru că această regiune există de mai multe secole, aceste regiuni au dobândit autonomia sub Maria Tereza, iar numitorul comun al Uniunii Europene şi cel al împărăției Mariei Tereza sunt regiunile, iar viitorul se bazează tocmai pe aceste regiuni“.

Avocat al unor cauze infame: apărătorul unor ucigaşi de români şi de evrei

Politicianul György Frunda s-a implicat direct în doua procese extrem de controversate: a fost avocatul celor care l-au ucis bestial, în 22 decembrie 1989, pe colonelul post-mortem de miliție din Târgu Secuiesc, Aurel Agache și a lui Pál Cseresznyes, cel care l-a maltratat pe Mihai Cofariu în timpul evenimentelor din 20 martie 1990 de la Târgu-Mureș. Ambele procese au fost exploatate politic de către avocatul-senator Frunda ușurându-i accesul la funcții politice în UDMR, alegerea sa ca deputat și apoi senator în Parlamentul României și candidatura în mai multe rânduri pentru președinția României.

Politicianul-avocat Frunda s-a mai implicat și în reabilitarea contelui Wass Albert, un criminal de război condamnat în contumacie la moarte în 1946, pentru că în timpul ocupației horthyste i-a instigat pe militarii unguri să ucidă la Mureșenii de Câmpie familia preotului Andrei Bujor iar la Sucutard doi țărani români și două evreice. Evocând această ultimă crimă într-o carte, Michael Bar-On din Israel consemnează: “După război cadavrele au fost exhumate. Ungurii, cărora le place sa facă parada cu spiritul lor cavaleresc, îngropaseră victimele într-un mod infam: pe fundul gropii au așezat fetele, iar peste ele pe cei doi bărbați.”

Wass Albert a scăpat de pedeapsa după ce s-a refugiat în Germania, iar apoi în SUA unde și-a continuat activitatea politică fascist-hungaristă împreună cu alți foști activiști ai partidului Crucile cu Săgeți. În 1996, Wass s-a sinucis pentru că Ungaria a refuzat să-i acorde cetățenia având în vedere trecutul său.

În anul 2002, urmașii lui Albert Wass l-au însărcinat pe avocatul György Frunda, politician care reprezenta UDMR-ul în Senatul României, să-l reabiliteze juridic pe acesta. În consecință senatorul Frunda a demarat procedurile pentru anularea sentinței judecătorești prin care Wass a fost condamnat invocând… vicii procedurale, dar procurorul-general al României a respins cererea arătând că documentele procesului demonstrează în mod irefutabil că Albert Wass a fost criminal de război.

Senator Frunda a recidivat în anul 2007 când i-a reprezentat ca avocat pe organizatorii unui „maraton de recitări” din poeziile lui Albert Wass care primiseră amenzi penale pentru încălcarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 prin promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Într-un interviu oferit cotidianului ungar Népszabadság György Frunda declara ritos: “Părerea mea este că acele persoane care au citit din operele lui Albert Wass nu au comis nici o ilegalitate. Dimpotrivă, le datorăm recunoștință și felicitări pentru ceea ce au făcut.”

In ultimii ani, mai mulți membri ai UDMR și ai unor organizațiile naționalist-revizioniste maghiare care activează în Transilvania au făcut demersuri pentru reabilitarea criminalului de război Wass Albert, care a instigat la uciderea unor oameni care nu aveau altă “vină” decât aceea de a fi de altă naționalitate și religie decât el, adică români și evrei. După ce în anul 2002, senatorul UDMR György Frunda a demarat procedurile pentru anularea sentinței judecătorești prin care Wass a fost condamnat, fostul deputat de Cluj, Karoly Vekov, a depus în 17 august 2004 un memoriu la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție în vederea promovării recursului în anulare și casarea deciziei sentinței din 1946. În caz contrar, Vekov amenința că va apela la CEDO.

In 2007, Andreas Wass, fiul criminalului Wass Albert, reprezentat de controversatul avocat Elöd Kincses, a deschis o acțiune în instanță la Cluj pentru revizuirea sentinței din 1946 prin care tatăl sau a fost condamnat la moarte și declarat criminal de război. Cererea s-a judecat la Curtea de Apel Cluj care a respins-o.

Tot Frunda a apărat câțiva oameni de afaceri, evident, tot maghiari, printre care și milionarul János György Kurko, pe care l-a reprezentat în cazul Salina Invest. Pentru Kurko, suspectat de operațiuni dubioase prin care s-ar fi adus prejudicii de mai multe miliarde de lei, senatorul György Frunda a intervenit, în urma cu câțiva ani, chiar și la Oficiul National de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), Frunda fiind acuzat într-o publicație centrală de trafic de influență.

A fost sau nu Frunda colaborator al Securității?

Politicianul György Frunda a fost acuzat și că a colaborat cu poliția politică a regimului comunist, CNSAS informând că el este posesorul unui număr record de dosare: (cel puţin) cinci dosare de rețea dar şi de urmărit. Pe 20 septembrie 2006, “Evenimentul zilei” publica un material titrat: „György Frunda a semnat cu Securitatea”. Frunda nu a contestat în Justiție enunțul din titlu și nici pe fostul șef al Securității Mureș, colonelul (r) Gheorghe Mărieș care a făcut dezvăluirea că politicianul UDMR a avut angajament de informator semnat cu fosta Securitate, fără a fi însă „un informator zelos”. Anterior, Mărieș făcuse aceeași declarație în cotidianul Szatmári Friss Ujsag. Tot fără a fi dat în judecată.

Interesante sunt și informațiile cuprinse în filmul documentar „Balkan bajnok” – Campionul balcanic – film premiat la doua reuniuni internaționale, Festivalul de film de la Sibiu și Festivalul filmului documentar de la Budapesta. În documentar, avocatul Elod Kincses (fost campion al României la 100 și 200 metri plat, protagonist controversat al evenimentelor din 20 martie 1990 de la Târgu Mureș) afirmă și el ca Frunda, pe vremea când se chema Gheorghe, a fost turnător la Securitate. “Știam că Frunda mă spiona. (…) Eram atent la ce spuneam de față cu el. El nu știa ca eu știu”. Nici Kincses nu a fost dat în judecata! În sfârșit, cotidianul de limba maghiara „Kronika” din Cluj, într-un pamflet împotriva lui Bela Marko, publicat la 29 decembrie 2006, îl denumește pe György Frunda „sufleor pe scena vieții”. Tot nici o reacție!

Așa cum era de așteptat, prin 2006 CNSAS i-a pus „pamperși” lui György Frunda și l-a scos „mai curat, mai uscat”, asigurând că politicianul nu a colaborat cu Securitatea… “ca poliţie politică”… Potrivit informaţiilor noastre, investigatorii CNSAS au reluat cercetările în baza a noi dosare parvenite de la SRI. Oare vom afla adevărul după ce Frunda Gyorgy a negat timp de 25 de ani – inclusiv prin propria sa semnătură în acte publice, la momentul candidaturilor sale –  că a colaborat cu Securitatea?

Îngropat la tata DNA

Mutatis mutandis, la fel s-a întâmplat atunci când senatorul UDMR a fost reclamat Comisiei parlamentare de cercetare a abuzurilor pentru încălcarea legii privind incompatibilitatea dintre calitatea de parlamentar și cea de membru al unui consiliu de administrație, cel al firmei Herlitz din Târgu Mureș, calitate în care a reprezentat firma ca avocat în mai multe procese, încălcând flagrant legile nr.161/2003 și nr. 279/2003. În mod normal, Frunda ar fi trebuit să părăsească Senatul României, ceea ce nu s-a întâmplat. Așa cum scria în anul 2006 cotidianul Cronica Română, deși reclamantul, Silviu Puni, un important om de afaceri, a prezentat dovezi concludente și s-a adresat Parchetului Național Anticorupție (PNA), ancheta a fost îngropată. De ce, cum?…

Afaceri cu duiumul: de la Radio GAGA la Bölöni

Unul dintre principiile lansate de Frunda este următorul: “Ideea de normal, intr-un stat normal, este ca fiecare om să vrea sa moară cinstit, dar bogat”. Prin urmare, el s-a implicat, dincolo de politica și avocatura, și în afaceri. A înființat trei firme, iar soția sa încă trei. În iunie 1999, a înregistrat societatea Alamo Impex 97 SRL, profilată pe “activități de radio și televiziune”, cu un capital social de 1,428 miliarde lei vechi. Prin aceasta societate, liderul UDMR a lansat postul de radio “GAGA” din Targu-Mureș.

Acționarii Alamo Impex sunt: György Frunda (24,9965%), Nagy Istvan (25,0035%) – director executiv, Hompot Szilard Istvan (25,0035%) – media manager și Korodi Alexandru (24,9965%). A doua societate a lui Frunda este Fish Publicity SRL, înființata în 2004 și al cărei obiect de activitate este publicitatea. Acționarii sunt aceiași din Alamo Impex, cu mențiunea ca aici fiecare deține cate 25% din capitalul social. Ultima dintre firmele lui György Frunda este înființata la sfârșitul lunii august 2005, la Sâncraiu de Mureș, și se numește Profimetal SRL. în aceasta ultima afacere, György Frunda l-a atras, ca asociat, și pe antrenorul de fotbal Ladislau Bölöni.

Obiectul de activitate de la Profimetal este “fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice”. Soția lui Frunda, Orsolya Martha, deține acțiuni în trei societăți, deși s-a implicat de-a lungul timpului în șase firme. Prima dintre ele este Ortoprofil Prod Romania SRL, înființata în 1994 la Targu-Mureș și profilata pe producția de aparatura și instrumente medicale. Conform lui Frunda, valoarea acțiunilor deținute de soția sa la Ortoprofil este de 75.000 de euro.

A doua societate este Marlab SRL, înființata în 2004, cu sediul în Targu-Mureș și cu obiectul de activitate “asistenta medicala ambulatorie”. Soția lui Frunda deține 40% din capitalul social, ea fiind și administrator al societății. Ultima dintre firmele în care Orsolya Martha este acționara se numește Goldring SA. Ea a mai deținut acțiuni și în alte firme, precum Ortomedi SRL, Marmed SRL și Ortosprofil Com SRL.

Veniturile din avocatură, de 11 ori mai mari decât cele din Parlament şi milioane de euro de la CAS

Declarațiile de avere ale lui György Frunda, publicate pe site-ul Senatului, sunt o sfidare la adresa contribuabilului, câta vreme ele nu conțin informații reale despre proprietățile deținute de parlamentarul UDMR. De altfel, György Frunda este unul dintre cei care s-au opus, în Parlament, declarării averilor. Conform declarației de avere din mai 2005 (dispăruta între timp de pe site-ul Senatului), György Frunda are o vila de 360 mp (Platoul Cornești), cu o valoare de impozitare de 1,5 miliarde lei, o casa de vacanță la Câmpul Cetății (80 mp), lângă Sovata, obținuta în 1996, și un apartament (70 mp) în centrul orașului Târgu-Mureș, unde funcționează cabinetul de avocatură.

El mai deține un teren de 1,5 ha și doua autoturisme: un Land Rover Freelander din 2001, un Mercedes din 2002, achiziționat în leasing, pe numele biroului de avocatura. De asemenea, în declarația de avere din mai 2005, Frunda a recunoscut ca deține bijuterii în valoare de 10.000 de euro, obiecte de arta de 15.000 de euro și ceasuri în valoare de 10.000 de euro. Ulterior, în declarația din ianuarie 2006, a mai adăugat patru tablouri cumpărate cu 6.000 de euro, precum și “bijuterii și un ceas” în valoare de 5.000 de euro, toate achiziționate în 2005. La capitolul active financiare, György Frunda declara șase conturi și depozite bancare împărțite astfel: 90.000 euro (Piraeus Bank Targu-Mureș – 1998), 1.000 dolari (Piraeus Bank – 1998), 1,5 miliarde lei vechi (Piraeus Bank -1998), 5.000 euro (Sogenal, Strasbourg – 1993), 100 milioane lei vechi (card, cont curent) și 500 milioane lei vechi (Raiffeisen Tg. Mureș).

În anul 2005, numai din cabinetul de avocatură, Frunda a câștigat 4,2 miliarde lei vechi și 14.280 de euro. Din salariul de la Senat, el a câștigat în 2005 doar 403,9 milioane lei vechi. Aceasta înseamnă de 11,6 ori mai puțin. Deci este de înțeles de ce senatorul nu poate renunța la avocatură.

Pe fondul crizei elene, Frunda a fost printre primii care a anunţat public că şi-a retras banii de la bancile greceşti din România.

Relativ recent, presa a semnalat faptul că el ar fi uitat să treacă în declaraţiile de avere anterioare nu mai puţin de 30 de conturi, unele deschise în străinătate: şapte deschise în 2000, patru în 2001, 12 în 2006 şi şapte în 2007. În total, cele 30 de conturi nedeclarate totalizează peste 330.000 de lei noi, 62.500 de euro şi 14.000 de dolari americani. De asemenea, Frunda este acţionar în nouă societăţi şi mai câştigă din activitatea de avocat aproximativ 300.000 de lei pe an. Aproape 800.000 de lei şi 55.000 de euro au fost investiţi, de exemplu, în 2008, în titluri de stat, depozite ori fonduri de investiţii. Tot presa a amintit şi de afacerile soţiei lui Frunda cu statul. Două dintre firmele acesteia, SC Marmed şi Ortoprofil Romania SRL, încasează anual milioane de euro de la casele judeţene de asigurări de sănătate. CAS Bihor a plătit, într-un singur an, nu mai puţin de 400.000 de euro pentru proteze medicale.

Potrivit ultimei declaraţiei de avere postată pe site-ul Senatului şi datată 11.06.2009, senatorul UDMR Gyorgy Frunda are bijuterii familiale moştenite sau cumpărate între 1970 şi 2006 cu o valoare estimată între 40.000-50.000 euro. Senatorul a moştenit de la mama sa, în 2006, un ceas în valoare de 20.000 euro şi un altul cumpărat în 2008, Frederique Constant, pe care a dat 3.000 de euro. Senatorul mai are obiecte de artă moştenite şi cumpărate între 1970 şi 2006 cu o valoare cuprinsă între 50.000 şi 60.000 de euro. Puteţi descărca Declaraţia, pentru a vedea şi proprietăţile sale, de AICI.

Incompatibilii anti-români din patul lui Ponta

Gyorgy Frunda a intrat în vizorul ANI din cauza unor sume de bani care nu pot fi justificate în baza veniturile din declaraţia de avere, motiv pentru care politicianul UDMR a fost unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai ANI. În martie 2015, până şi soţia sa a fost declarată incompatibilă de către ANI. Potrivit unui Comunicat oficial, “Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către MARTHA ORSOLYA-KATALIN-ILONA, Șef Secție în cadrul Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic Județean Mureș, întrucât, în perioada 19 ianuarie 2012 – 15 ianuarie 2014, a deținut, simultan cu funcția de conducere în cadrul spitalului, și funcția de administrator al S.C. Marmed S.R.L.”.

Mai nou, fostul tânăr politician de viitor, Gyorgy Frunda, devenit consilier onorific al premierului Ponta pe probleme juridice, de minorități și relații internaționale o dă la întors, deplângând faptul că „România este tratată ca o colonie” de către SUA. Ceea ce îl ajută pe prim-ministrul Victor Ponta cam ca funia pe spânzurat…

Surse: Arhiva Népszabadság şi Nol.hu – Cazul Wass Albert; Agache.org, George Damian, Ziarul ZIUA – Wikipedia, Dan Badea, Revista Bilanţ, martie 2006; Cronica Română, aprilie 2006; Gardianul, 9 ianuarie 2007; Szacs Tivadar, Cuvântul liber, august 2007; EvZ, 20 septembrie 2010; Curentul, 9 ianuarie 2013; EvZ, 9 ianuarie 2014; DigiTv, 7 iulie 2015; Agenţia Naţională de Integritate, Dan Tanasă Blog – Ilegalităţile lui Gyorgy Frunda; Ziaristi Online Ro – Adevărata faţă a lui Gyorgy Frunda.

Documentare: Redacţia Ziaristi Online