În contextul alegerilor parlamentare de azi, 30 noiembrie 2014, din Republica Moldova, republicăm un interviu cu analistul geopolitic de la Chişinău, Vlad Cubreacov, care ne arată ceea ce Eminescu a demonstrat demult, cu genialitatea sa. Aşadar, în privinţa poziţiei Rusiei faţă de Basarabia română nimic nu mai poate fi nou pe frontul de Est…

Ucraina reprezintă problema nr. 1 pentru cele mai mari puteri ale lumii. SUA și UE susțin și consideră noua conducere din Ucraina legitimă, fără a avea dovezi, iar Rusia aduce argumente contra legitimității acesteia. Pe care din ele o considerați a fi “prietena” Ucrainei”?

– Avem, în Republica Moldova, toate temeiurile să recunoaștem legitimitatea actualei puteri executive (Cabinet de Miniștri și Președinte interimar) de la Kiev. Cât privește puterea legislativă (Rada Supremă), și puterea judecătorească din țara vecină, situația nu s-a schimbat deloc, continuitatea acestor ramuri ale puterii politice și de stat fiind o realitate netulburată. Nu numai SUA și UE, dar întreaga comunitate internațională recunoaște legitimitatea guvernului ucrainean, cu câteva excepții celebre cum ar fi, bunăoară, Rusia, Coreea de Nord, Venezuela, Siria sau Zimbabwe. Dintre toate statele vecine Ucrainei, doar Rusia face notă distinctă în ceea ce privește recunoașterea guvernului de la Kiev. Consider că Republica Moldova procedează corect recunoscând noul guvern al Ucrainei și colaborând cu el.

Situația care s-a creat în Ucraina și anume dezinformarea populației, interzicerea posturilor TV ruse și proruse, ignorarea opiniei majorității populației, “vânarea” cetățenilor proruși… Aceasta este politica noului guvern ucrainean, ori e punctul lor slab?

– Din respect pentru adevăr mă văd obligat să vă contrazic. Ucraina este victimă a agresiunii Federației Ruse, fapt recunoscut oficial și de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Autoritățile de la Kiev au acționat adecvat, respingând propaganda antiucraineană și agresiunea mediatică la care s-au dedat și se dedau în continuare instituțiile de presă aservite Kremlinului. Nu știu ce aveți în vedere prin ”ignorarea opiniei majorității populației” și “”vânarea” cetățenilor pro-ruși”. Cel puțin, nu am observat asemenea reflexe în cazul guvernului de la Kiev, care trebuie să facă față unei situații complexe determinate de intervenția militară rusă în Crimeea și anexarea peninsulei, ingerințele Moscovei în viața internă a Ucrainei și amenințările crescânde venite din partea Rusiei.

Ce opinie aveți referitor la politica îndreptată împotriva Rusiei?

– Nu pot avea nicio opinie despre ceea ce nu există. Kievul nu promovează o politică împotriva Moscovei. Dimpotrivă, fostul centru imperial de putere, dorind să mențină Ucraina cu forța în sfera sa de influență și control politic, promovează nu doar o politică împotriva Ucrainei, ci a recurs la intervențiune în Ucraina.

Situația s-a agravat atunci când a fost declarat faptul că Crimeea trece sub conducerea Federației Ruse. Ce opinie aveți despre referendumul care a avut loc pe 16 martie în Crimeea, în urma căruia 97% din alegători (supravegheați de soldații rușii înarmați) au fost pro alipirii peninsulei la Rusia?

– Ceea ce numiți dumneavoastră ”referendumul care a avut loc pe 16 martie în Crimeea” a fost un simulacru plebiscitar, nerecunoscut de autoritățile centrale de la Kiev și nici de comunitatea internațională, care nu l-a monitorizat. În viziunea Kremlinului, menirea acestui pseudoplebiscit a fost de a crea aparențele democratice ale anexării Crimeii, care a fost concepută ca un prim pas pentru anexarea altor teritorii din cuprinsul Ucrainei și ale Republicii Moldova.

Cum credeți, ceea ce se întâmplă cu Crimeea ar putea afecta relațiile Chișinăului cu Transnistria?

– Ortografia geopolitică din ultimele două decenii și jumătate ne obligă să citim și să înțelegem Moscova când scriem sau spunem Tiraspol. Moldova transnistreană reprezintă teritoriul nostru național aflat sub ocupația și controlul efectiv al armatei și serviciilor secrete ale Federației Ruse, care a purtat în 1992 un război împotriva Republicii Moldova. Anexarea Crimeii de către Federația Rusă a dezlănțuit un proces care are ca mize anexarea altor regiuni din estul și sudul Ucrainei, precum și a Transnistriei, a raionului Ștefan Vodă, care să asigure conexiunea cu sudul Basarabiei istorice (fosta regiune Ismail), precum și a UTA Găgăuzia. Moscova râvnește nu doar întreg litoralul nordic al Mării Negre, ci și gurile Dunării. În ecuația geopolitică a regiunii, nu Tiraspolul, ci Moscova este actorul care ne dă de furcă, iar Moscova, a devenit evident, dorește dezghețarea conflictului moldo-rus din Transnistria.

Cât de veridic credeți că informează mass-media din Moldova despre situația politică și socială din Ucraina și despre țările implicate în conflict?

– În general, posturile de televiziune și cele de radio, precum și ziarele de mare audiență de la noi se mențin pe linia corectitudinii și obiectivității, reflectând onest evoluțiile din Ucraina.

Anterior Rogozin a afirmat că „Dacă Moldova intră în UE – uitați de Transnistria”, apoi , în discuția telefonică dintre liderii Casei Albe și a Kremlinului, s-a discutat despre Transnistria. Ce întorsătură pot lua lucrurile vis-a-vis de conflictul transnistrean?

– Gura păcătosului vorbește ce-i trece acestuia prin minte. Reprezentantul oficial al Moscovei a proferat amenințări care confirmă existența unui plan geopolitic al Moscovei de anexare a Moldovei din stânga Nistrului. Mai mulți observatori politici și experți în problemele regiunii noastre sunt de părere că acest plan vizează și anexarea raionului Ștefan Vodă și a UTA Găgăuzia din interfluviul pruto-nistrean, asigurându-și astfel un continuum de peste 1000 de kilometri liniari al noului său spațiu de control. Avertismentele americane, dar și europene privind abținerea Moscovei de la aplicarea acestui plan privind Moldova transnistreană sau părți ale Moldovei basarabene sunt binevenite. Nu știm însă dacă Moscova le ia cu seriozitate în considerație. Situația cunoaște în regiune, de la o zi la alta, schimbări amețitor de rapide. Ne putem aștepta la surprize neplăcute pe care ni le pregătește Kremlinul. Cred că acum revine tot mai insistent în actualitate ideea Liniei Nistrului, ca linie de apărare, în raporturile Chișinăului cu Moscova.

Care este prognoza dvs. referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și urmările acestui pas?

– Integrarea europeană este un proces în plină desfășurare. Pe termen lung, Republica Moldova are toate șansele să revină în contextul din care a fost smulsă în 1940. Actualele turbulențe geopolitice din regiunea noastră sunt provocate de Moscova tocmai pentru a zădărnici parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova. Putem miza în procesul de integrare europeană pe solidaritatea și sprijinul natural al Bucureștiului.

Interviu realizat de Verginia Mîțu, pentru Publicația CHIȘINĂU POST

Preluare: Ziaristi Online