Ce le cer romanii din sudul Basarabiei presedintilor Ucrainei, Romaniei si Moldovei. DOCUMENT

REZOLUŢIILE FORUMULUI COMUNITĂŢII ROMÂNEŞTI DIN SUDUL BASARABIEI

REZOLUŢIILE FORUMULUI COMUNITĂŢII ROMÂNEŞTI

DIN SUDUL BASARABIEI

ISMAIL, 15 iunie 2014

CĂTRE:

Preşedintele Ucrainei, Domnul PETRO POROŞENKO

Preşedintele României, Domnul TRAIAN BĂSESCU

Preşedintele Republicii Moldova, Domnul NICOLAE TIMOFTI

Guvernul Ucrainei, Domnului Prim-Ministru ARSENIY YAŢENIUK

Guvernul României, Domnului Prim-Ministru VICTOR PONTA

Guvernul Republicii Moldova, Domnului Prim-Ministru IURIE LEANCĂ

Rada Supremă a Ucrainei, Domnului Preşedinte OLEKSANDR TURCHYNOV

Senatul României, Domnului Preşedinte CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Camera Deputaţilor a Parlamentului României, Domnului Preşedinte VALERIU ZGONEA

Parlamentul Republicii Moldova, Domnului Preşedinte IGOR CORMAN

P R E A M B U L

Participanţii la Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei, desfăşurat la Ismail, în data 15 Iunie 2014, iniţiat şi organizat de Asociaţia Naţional-Culturală „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa, în urma unor dezbateri deschise asupra subiectelor de importanţă primordială şi vitală pentru comunităţile româneşti/românofone din Sudul Basarabiei, în prezenţa înalţilor demnitari şi ai distinşilor reprezentanţi ai societăţii civile şi ai instituţiilor de resort ale statului român din domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni, în cadrul unui format de dialog constructiv şi cu reprezentanţii asociaţiilor româneşti din Republica Moldova prezenţi la manifestare,

ţinând cont de prevederile legislaţiei ucrainene în materia protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, de legislaţia României şi a Republicii Moldova, în ceea ce priveşte sprijinul oferit românilor/conaţionalilor din străinătate, de acordurile interstatale bilaterale, precum şi de reglementările europene şi internaţionale în materia protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale,

având în vedere experienţa acumulată de colaborare dintre state în cadrul Trilateralei Ucraina-România-Republica Moldova, dar şi perspectiva viitoare de integrare euroatlantică recent anunţată de nou-alesul preşedinte al Ucrainei domnul Petro Poroşenko,

acţionând în spiritul celor mai trainice tradiţii de convieţuire interetnică din Europa şi luând drept reper multiculturalitatea seculară, diversitatea culturală şi buna convieţuire paşnică a mai multor comunităţi naţionale din Sudul Basarabiei,

au convenit să adopte prezentele

R E Z O L U Ţ I I

1. Rezoluția cu privire la integrarea europeană și euroatlantică a Ucrainei

Forumul Comunităţii Româneşti (FCR) din Sudul Basarabiei, convocat astăzi,15 iunie 2014, în municipiul Ismail, îşi exprimă în mod univoc sprijinul deplin pentru cursul anunţat de noul Preşedinte al statului, Petro Poroşenko, de integrare europeană şi cooperare euroatlantică a Ucrainei. FCR consideră că după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (UE), opţiunea aderării Ucrainei la UE şi la Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) trebuie să devină opţiuni irevocabile, promovate în beneficiul întregii societăţi din Ucraina. Locul Ucrainei este în NATO şi UE. Astăzi Ucraina se învecinează nemijlocit cu patru state membre ale UE şi NATO, care în condiţiile unui război nedeclarat purtat împotriva Ucrainei de către Federaţia Rusă, s-au dovedit prieteni şi aliaţi de încredere ai Ucrainei. FCR din Sudul Basarabiei apreciază că UE şi NATO, ca instituţii internaţionale complemetare sunt capabile să asigure cadrul necesar pentru independenţa, unitatea teritorială, securitatea naţională, dezvoltarea durabilă, prosperiatea econimică, funcţionarea insituţiilor democratice din Ucraina.

2. Rezoluția cu privire la ocupația rusă din Crimeea şi fenomenul separatismului

Forumul Comunităşii Româneşti din Sudul Basarabiei condamnă vehement ocupaţia militară şi anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a municipiului Sevastopol de către Federaţia Rusă. Totodată, FCR dezaprobă violenţele declanşate în regiunile Doneţk şi Lugansk de către elementele separatiste inspirate şi susţinute tacit sau făţiş din Federaţia Rusă într-un adevărat război nedeclarat putat cu mijloace convenţionale şi neconvenţionale contra Ucrainei şi a populaţiei ei. Costatând şi în regiunea Odesa o serie de tendinţe separatiste inspirate dinafară pentru crearea aşa-zisei ”Novorosii”, Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei atrage atenţia generală asupra necesităţii contracarării unor asemenea tendinţe. Sudul Basarabiei nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată parte a aşa-numitei ”Novorosii”!

3. Rezoluția cu privire la intensificarea cooperării în cadrul Trilateralei Ucraina-România-Moldova

Ucraina, România şi Republica Moldova au aspiraţii și interese comune. Comunitatea Românească din Sudul Basarabiei este una dintre punţile de legătuă între cele trei state ale noastre. În acest context, FCR din Sudul Basarabiei consideră necesară intensificarea cooperării în cadrul Trilateralei Ucraina-România-Republica Moldova, ca mecanism eficient de promovare pe plan european a intereselor şi aspiraşiilor comune, în beneficiul locuitorilor din cele trei state.

4. Rezoluția cu privire la abolirea cultului personalității lui Lenin şi demantelarea moştenirii regimului totalitar comunist

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei, împărtășind valorile democratice europene, consideră că a sosit momentul ca monumentele şi busturile liderului bolşevic Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) din diverse localităţi ale regiunii Odesa să fie demontate, în conformitate cu documentele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la demantelarea moştenirii regimurilor totalitate comuniste din Europa. Totodată, FCR din Sudul Basarabiei atrage atenţia factorilor decidenţi din administraţia locală din regiune asupra necesităţii schimbării tuturor denumirilor de străzi, pieţe publice, întreprinderi, instituţii, localităţi care poartă numele liderului bolşevic rus, prin aceasta demonstrându-se efortul practic al societăţii noastre de deideologizare şi decomunizare, ca formă de rupere cu trecutul totalitar şi dovadă a dorinţei sincere de a construi o societate nouă, europeană, democratică şi prosperă.

5. Rezoluția cu privire la statutul şi funcționarea limbilor regionale

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei apreciază înalt decizia de a menţine în vigoare Legea Ucrainei cu privire la principiile politicii lingvistice de stat, unul dintre instrumentele juridice de bază care are menirea de a transpune în legislaţia ucraineană principiile Cartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare, ratificată de Rada Supremă. În acest context, Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei încurajează aleşii locali din satele şi oraşele din Sudul Basarabiei şi din întreaga regiune Odesa în care persoanele de limbă română constituie majoritatea sau deţin un procent important, să adopte, în conformitate cu legea în vigoare, decizii privind statutul de limbă regională atribuit limbii române alături de limba ucraineană de stat. FCR apreciză faptul că Preşedintele Ucrainei, domnul Petro Poroşenko, originar din Sudul Basarabiei, este cunoscător al limbii române, care devine astfel un instrument de deschidere a şefului Statului faţă de comunitatea noastră, ca şi faţă de alte comunităţi.

6. Rezoluția cu privire la identitatea şi unitatea etno-lingvistică moldo-română

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei subliniază că persoanele considerate de naţionalitate şi limbă ”moldovenească”, precum şi persoanele considerate de naţionalitate şi limbă română fac parte din una şi aceeaşi comunitate etno-lingvistică. Termenul regional de ”moldovean” este complemenar termenului general de ”român”, tot aşa cum infranimele ”huţul”, ”galiţian” sau ”cazac zaporojean” sunt complementare etnonimului ”ucrainean”. Cei doi termeni complementari nu sunt opozabili. Termenul ”moldovean” este un infranim românesc şi înseamnă ”român din aria Moldovei istorice”, iar termenul ”român” este etnonimul adevărat care exprimă obiectiv identitatea membrilor comunităţii noastre. FCR din Sudul Basarabiei face apel către toţi membrii comunităţii să promoveze dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din regiunea Odesa, indiferent de infranimul sau etnonimul folosit de către ei înşişi sau atribuit lor de către alţii. În acest context, ţinem să subliniem faptul că Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991 menţionează ”limba română ca limbă de stat” şi că această prevedere se aplică prioritar în raport cu alte legi ale Republicii Moldova, după cum a statuat în 2013 Curtea Constituţională a Republicii Moldova. De asemenea, legislaţia Republicii Moldova privind funcţionarea limbilor consfinţeşte ”identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”, ceea ce înseamnă că în Republica Moldova şi România populaţia de bază vorbeşte una şi aceeaşi limbă. Totodată, atragem atenţia generală asupra faptului că în Republica Moldova singura limbă de predare în şcoala naţională de toate gradele este limba română. În acest moment, Ucraina este singurul stat din lume care s-a aliniat practicilor de inspiraţie sovietică din aşa-zisa ”republică moldovenească nistreană”, menţinând în învăţământ un paralelism steril moldo-român care dăunază intereselor vitale şi unităţii comunităţii noastre etno-lingvistice. Menţionăm în acest context că şi Legea României nr. 299 din 2007, prin articolul 1) alineatul (1) litera a) drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, se referă la ”persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”. Academia de Ştiinţe a Moldovei, răspunzând unei interpelări a Uniunii Interregionale ”Comunitatea Românească din Ucraina”, a menţionat: ”denumirea corectă, ştiinţifică a limbii vorbite de românii din Basarabia istorică (inclusiv nordul şi sudul acesteia), din regiunea Cernăuţi şi cea Transcarpatică, este LIMBA ROMÂNĂ, fapt arhicunoscut de lingviştii contemporani şi confirmat în cadrul mai multor întruniri ştiinţifice, susţinut de altfel şi de lingviştii ucraineni, fiind suficient să amintim aici numele regretatului profesor Stanislav Semcinschi. Mai mult, savanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi-au expus opinia în problema denumirii corecte a limbii române de nenumărate ori. Astfel, în „Răspunsul la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria şi folosirea glotonimului „limbă moldovenească”, adoptat în şedinţa lărgită a Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 9 septembrie 1994, se subliniază: „Convingerea noastră este aceea că articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul ştiinţific, urmând a fi formulat în felul următor: „LIMBA DE STAT (OFICIALĂ) A REPUBLICII MOLDOVA ESTE LIMBA ROMÂNĂ”. Ulterior, la 28 februarie 1996, Adunarea Generală Anuală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a adoptat o declaraţie prin care a fost confirmată opinia ştiinţifică a specialiştilor filologi din republică şi de peste hotare, potrivit căreia limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este LIMBA ROMÂNĂ. Din 1996 şi până în prezent, opinia savanţilor de la Academie în problema glotonimului „limbă română” a rămas aceeaşi, în pofida faptului că unii politicieni au ajuns să declare că sintagma „limbă română” e un termen ştiinţific, în timp ce sintagma „limbă moldovenească” ar fi un termen politic, acesta, în realitate, fiind un termen ideologic şi geopolitic.” FCR cere autorităţilor de stat din Ucraina să renunţe la vehicularea glotonimului regional ”limbă moldovenească”, care a fost operată în perioada ocupaţiei ţariste, precum şi în anii tolitarismului sovietic cu scopul deznaţionalizării românilor basarabeni. FCR face apel către membrii Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei şi din întreaga regiune Odesa să conştientizeze faptul apartenenţei etnice şi lingvistice româneşti şi să promoveze activ această identitate.

7. Rezoluția cu privire la denunțarea planurilor moscovite de creare a așa-zisei ”republici Bugeac”

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei a luat act cu îngrijorare de planurile unor reprezentanţi ai intereselor Moscovei în regiune de creare sub tutela Federaţiei Ruse a aşa-zisei ”republici Bugeac”, care ar urma să includă Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia şi raionul Taraclia din Republica Moldova şi unele raioane din Sudul Basarabiei. Vehicularea unor asemenea idei coincide cu invadarea şi ocuparea Republicii Autonome Crimeea şi cu agresiunea militară rusă în regiunile Doneţk şi Lugansk, în intenţia creăzii aşa-zisei ”Novorosii” din Donbas până la Dunăre. FCR din Sudul Basarabiei denunţă asemenea planuri şi face apel către populaţia din regiune să nu cadă pradă provocărilor lansate de agenţii de influenţă ai Moscovei din Republica Moldova şi Ucraina.

8. Rezoluția cu privire la necesitatea reînființării regiunii Ismail

În vederea combaterii tendinţelor separatiste manifestate tot mai frecvent şi violent de către elemente din oraşul şi regiunea Odesa, precum şi pentru a stabili o legătură administrativă directă între Sudul Basarabiei şi guvernul de la Kiev, Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei consideră oportună examinarea posibilităţii reînfiinţării regiunii Ismail, care a existat până în anul 1954. O asemenea decizie ar scuti regiunea noastră, una cu cel mai ridicat nivel de toleranţă interetnică, de orice influenţă a curentelor separatiste din Ucraina, asigurând pacea şi climatul de bună înţelegere dintre comunităţile naţionale din regiune. Decizia de reînfiinţare a regiunii Ismail s-ar înscrie şi într-o reformă de descentralizare administratvă anunţată de şeful Statului, fiind o premisă esenţială pentru dezvoltarea durabilă a Sudului Basarabiei, în beneficiul tuturor locuitorilor săi, indiferent de apartenenţa etnică, lingvistică, religioasă sau de alt ordin.

9. Rezoluția cu privire la învățământul în limba română

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei îşi exprimă îngrijorarea legitimă în legătură cu îngustarea continuă a sferei de instruire în limba română în instituţiile de învăţământ de stat de toate gradele: preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, universitar şi postuniversitar. Constatăm că în prezent numărul instituţiilor de învăţământ cu predare în limba noastră maternă s-a redus semnificativ în raport cu perioada totalitarismului sovietic. FCR din Sudul Basarabiei consideră că promovarea limbii ucrainene ca limbă oficială a statului nu trebuie să se facă în detrimentul limbii române ca limbă de predare în instituţiile de învăţământ care au o tradiţie istorică de funcţionare pentru membrii comunităţii noastre. Cu atât mai mult, promovarea limbii ucrainene nu trebuie să urmărească asimilarea parţială sau completă a etnicilor români din Sudul Basarabiei, ca popor autohton în regiune. În acest context, reînnoim cererile noastre oficiale adresate autorităţilor de stat ale Ucrainei privind:

a) renunţarea la practicile şi presiunile autorităţilor ucrainene la toate nivelurile de divizare artificială între români şi moldoveni în regiunea Odesa;

b) respectarea la nivel oficial şi mai ales în domeniul învăţământului din Ucraina a adevărului ştiinţific conform căruia există o singură denumire a limbii literare – limba română, din care, printre altele, face parte şi graiul moldovenesc al acestei limbi, fapt constatat şi repetat în nenumărate rânduri de academicieni şi savanţi de renume mondial din România, Republica Moldova şi Ucraina;

c) respectarea angajamentelor asumate de Ucraina la nivel european şi bilateral în ceea ce priveşte protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cu accent pe Carta Europeană a limbilor regionale şi minoritare şi Convenţia cadru privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

d) reluarea cadrului de colaborare în baza celor două acorduri de învăţământ dintre Ucraina şi România, şi Ucraina şi Republica Moldova;

e) finanţarea corespunzătoare a şcolilor cu predare în limba română din regiunea Odesa, mai ales pentru creşterea calităţii procesului de învăţământ;

f) dotarea cu manuale pentru disciplinele cu predare în limba română şi cu literatură metodică, artistică, beletristică;

g) asigurarea şi finanţarea abonamentelor de presă de specialitate din Republica Moldova şi România pentru şcolile cu învăţământ în limba română din regiunea Odesa;

h) simplificarea procedurii de nostrificare (echivalare) a diplomelor pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova şi România. Respectarea acordurilor interstatele bilaterale în acest domeniu;

i) garantarea posibilităţii susţinerii examenelor de absolvire a şcolii în limba maternă pentru elevii din şcolile cu învăţământ în limba română;

j) reluarea efectuării şi recunoaşterea cursurilor de perfecţionare a profesorilor de limbă română şi a profesorilor de alte discipline din cadrul şcolilor cu predare în limba maternă la institutele de perfecţionare a cadrelor didactice din Republica Moldova şi România. Recunoaşterea diplomelor obţinute la cursurile de perfecţionare din Republica Moldova şi România şi decontarea cheltuielilor întreprinse de către profesorii, învăţătorii din şcoli şi educatorii din cadrul grădiniţelor de copii;

k) conceperea şi omogenizarea unei noi programe de învăţământ la disciplinele limbă română şi literatură română pentru toate şcolile cu învăţământ în limba maternă din regiunile Transcarpatică, Cernăuţi şi Odesa. Încetarea practicii de separare a programei de învăţământ pentru şcoli cu predare în limbă română şi „limbă moldovenească”;

l) introducerea în programul de învăţământ pentru şcolile cu predare în limba maternă a disciplinei „Istoria ţinutului natal”;

m) deideologizarea învăţământului;

n) efectuarea unui studiu privind starea materială şi dotarea şcolilor cu învăţământ în limba română din regiunea Odesa, analizarea şi publicarea studiului.

10. Rezoluția cu privire la trecerea fluvială peste Dunăre

Având în vedere situaţia geografică a Sudul Basarabiei, din vecinătatea imediată a României, dar şi a Republicii Moldova, Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei atrage atenţia autorităţilor centrale şi regionale ale Ucrainei asupra necesităţii stringente de deschidere a planificatei treceri cu bacul peste fluviul Dunărea, între localităţile Orlovka (raionul Reni) şi Isaccea (judeţul Tulcea). Realizarea acestui proiect strategic de infrastructură de transport pentru ambele părţi va înlesni considerabil accesul în spaţiul balcanic şi european pentru cetăţenii din sudul Ucrainei, inclusiv pentru cetăţenii ucraineni de etnie română, locuitori băştinaşi din Sudul Basarabiei.

11. Rezoluția cu privire la reprezentarea românilor în administraţia locală din regiunea Odesa şi în organele de conducere de la Kiev

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei, reieşind din experienţa mai multor state europene de garantare a reprezentativităţii în organele de stat a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în spiritul ralierii legislaţiei ucrainene la modele europene de guvernare consacrate, apreciem ca fiind oportună preluarea practicilor democratice de reprezentare garantată, pe cote părţi, a minorităţilor naţionale în administraţiile centrale, regionale şi locale ale Ucrainei. Acest fapt se impune mai ales din perspectiva descentralizării puterii şi a reformelor constituţionale şi administrativ-teritoriale ce urmează a fi implementate de statul ucrainean în viitorul apropiat.

12. Rezoluția cu privire la necesitatea organizării primei ediţii a Congresului Românilor de Pretutindeni

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei, luând act de scrisoarea deschisă a Asociaţiei Naţional-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa către autorităţile statului român, aderă cu fermitate la prevederile acesteia şi solicită Camerei Deputaţilor şi Senatului – Parlamentului României, prin birourile permanente reunite, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni, în baza art. 8 din Legea nr. 299/2007. Considerăm că viitoarea instituţie a Congresului Românilor de Pretutindeni va constitui temelia şi va crea posibilităţi reale de relansare şi îmbunătăţire a dialogului României cu românii din jurul actualelor hotare ale Ţării şi cu românii din diaspora, inclusiv cu românitatea din Sudul Basarabiei.

În numele participanţilor la Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei, în total 55 de persoane din localităţile: