După cenzură, silentio stampa cu privire la TVR. Ce mai urmează?
M-am hotărât târziu să descriu, totuși, ce s-a întâmplat astăzi în CNA în privința TVR, după ce am constatat că subiectul nu a prezentat, chipurile, interes pentru jurnaliști. Este în mod evident pentru mine o silentio stampa impusă de anumite interese. Și în semn de revoltă, și din datoria civică pe care mi-o asum, preiau sarcina de a vă informa, prin intermediul acestui site, cu privire la o decizie fără precedent în ultimul sfert de secol: cenzurarea unui produs jurnalistic chiar în timpul difuzării sale, la un post public de televiziune. Dacă simțiți la fel ca mine, distribuiți acest articol în cât mai multe locuri!
Punctul de vedere al SRTv trimis la CNA nu e semnat de Stelian Tănase
Pe furiș, reprezentantul TVR la CNA, pune chiar în timpul ședinței la dispoziția secretariatului Consiliului un punct de vedere al Societății Române de Televiziune. Nu e semnat de președintele-director general interimar Stelian Tănase, ci de o altă persoană, pe care n-are niciun rost s-o nominalizez. Copiile punctului de vedere se împart membrilor CNA. Citim. Articole din Regulamentul de Organizare și Funcționare al SRTv. Nu a fost cenzură. Responsabilitate ierarhic superioară. Ton un pic agresiv. Se vede limpede printre rânduri. De unde să știe membrii CNA un regulament intern al unei televiziuni, fie ea și cea publică?! Pe asta s-au și bazat cei care au întocmit punctul de vedere. Am întâlnit prea des practica citării trunchiate din diverse reglementări, drept pentru care nu mușc ușor momeala. Caut varianta integrală a Regulamentului de Organizare și Funcționare al SRTv, să-l citesc cu ochii mei. Și ce constat? Că punctul de vedere al SRTv, nesemnat de directorul interimar, apăra un act de cenzură al directorului interimar, invocând trunchiat Regulamentul intern al societății publice de televiziune. Iată ce articole găsesc eu:
În Regulament, Capitolul IV.7. CONTROLUL IERARHIC REDACŢIONAL ASUPRA EMISIUNILOR DIFUZATE DE SERVICIUL PUBLIC DE TELEVIZIUNE prevede următoarele:
1. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine, după caz, în condiţiile legii realizatorului de emisiuni sau programe, autorului, precum şi serviciului public de televiziune.
2. În condiţiile asumării răspunderilor precizate la alineatul precedent, cenzura de orice fel este interzisă în Societatea Română de Televiziune.
4. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică prin emisiunile produse şi difuzate de Societatea Română de Televiziune este precizată în sarcinile de serviciu ale personalului angajat al Societăţii Române de Televiziune.
8. Controlul ierarhic redacţional priveşte exclusiv calitatea, legalitatea, oportunitatea, durata programului şi/sau costurile materialului în cauză.
9. Controlul ierarhic redacţional se exercită, de regulă, anterior realizării ori difuzării pe post a unui material.
13. Intervenţiile în programele postului public de televiziune, în emisiunile programate pentru difuzare pe postul public de televiziune, în emisiunile aflate în producţie sau în faza de pregătire pentru a intra în producţie sau a fi difuzate pe post, exercitate în afara competenţelor şi responsabilităţilor stabilite prin sarcinile de serviciu se constituie în cenzură, faptă considerată deosebit de gravă în Societatea Română de Televiziune.
Așadar, chiar Regulamentul intern al SRTv denumește cenzura ca fiind intervenția în programele postului public. Stelian Tănase a oprit un program (documentarul realizat de Monica Ghiurco) chiar în timpul emisiei. Deci, a comis o faptă deosebit de gravă, conform punctului 13 al capitolului din care am citat mai sus. Conform punctelor 1, 2 și 4, răspunderea pentru creațiile televiziunii publice revine realizatorului, autorului și serviciului public de televiziune. În condițiile asumării acestor răspunderi, cenzura de orice fel este interzisă în SRTv. Răspunderea pentru conținutul documentarului revenea autorului (Monica Ghiurco), realizatorului de programe (producătorul) și Societății (în cazul în care existau sancțiuni sau litigii declanșate de documentar). Nu apare nicăieri răspunderea directorului general interimar. Deci, Stelian Tănase nu avea niciun drept să oprească de la difuzare un program, iar actul său este definit ca fiind cenzură (v.pct 2). Mai departe, ca să mă apropii de argumentele trimise CNA de către SRTv, mă refer la controlul ierarhic redacţional. Conform Regulamentului, controlul redacțional priveşte exclusiv calitatea, legalitatea, oportunitatea, durata programului şi/sau costurile materialului în cauză și se face, de regulă, înaintea difuzării pe post a unui program. Or, directorul interimar Stelian Tănase a făcut exact invers decât spune Regulamentul: a oprit un program în timpul difuzării pe postul TVR Moldova, după ce același documentar fusese difuzat deja pe TVR1.
Șase membri CNA au apreciat că documentarul Monicăi Ghiurco a fost cenzurat
Dincolo de Regulamentul SRTv, există Hotărârea Parlamentului din 20 decembrie 2013, prin care a fost numit președinte-director interimar Stelian Tănase. Acest act atribuie directorului interimar doar responsabilități administrative (aprobă angajări/concedieri, asigură conducerea curentă a societății, coordonează relația cu alte instituții etc.), nicidecum responsabilități editoriale. Toate aceste argumente duc într-o singură direcție: depășirea atribuțiilor și comiterea unui act de cenzură. Demonstrația de aici am făcut-o și în ședința publică a CNA. Trei membri au avut opinie diferită: Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu și Christian Mititelu, toți trei foști ziariști BBC și Europa Liberă, iar primii doi și cu ștate de plată în trecutul lor prin TVR. Radu Călin Cristea a reluat plictisitoarele lui argumente cu care ne-a tocit nervii în ședința trecută. Nu merită să le mai reiau. Răsvan Popescu s-a mulțumit să spună că ”cenzura privește o acțiune exterioară unei organizații media”, ca și când n-ar fi auzit nimic din ceea ce am citat referitor la cenzura definită de Regulamentul SRTv. Cel mai savuros a fost, ca de obicei, Christian Mititelu, tocmai revenit în CNA ca să dea, nu-i așa?, o mână de ajutor la nevoie: ”Discutăm despre un film întrerupt din emisie fără ca noi să îl vedem”(!!) sau ”De ce mai e director general dacă n-are voie să intervină?!” sau ”În 1992, Răzvan Theodorescu intervenea în toate jurnalele de știri”. Argumente solide, imbatabile, bazate pe reglementare și mai ales pe experiența deosebit de importantă de șef al serviciului BBC în limba română.
Pe lângă cenzurarea documentarului ”Moștenirea clandestină”, societatea publică de televiziune nu a pus la dispoziția CNA copia martor a emisiei postului. Personal, cred că e deja caducă copia respectivă, câtă vreme însuși Stelian Tănase a recunoscut public, în conferință de presă, că a oprit din emisie documentarul. Cenzura, așa cum am mai spus, este o faptă deosebit de gravă, interzisă de Constituție și de Legea audiovizualului, dar neprevăzută cu sancțiune. Așadar, CNA a fost nevoit să aplice SRTv sancțiunea pentru nerespectarea obligației de a pune la dispoziție copia martor, care ar fi relevat o faptă deosebit de gravă precum cenzura. În plus, CNA a constatat că într-o ediție din 16 noiembrie 2013 a emisiunii ”Ora regelui”, realizată de Marilena Rotaru s-au făcut afirmații care contravin prevederilor Constituției României. Iată despre ce este vorba:
Marilena Rotaru: A vrut poporul român republică? A votat-o? Niciodată. Republica din România este ilegitimă. De 66 de ani. Cum să condamni comunismul şi să nu condamni republica? Procesul comunismului în România trebuie să înceapă cu restaurarea monarhiei pentru că alungarea Regelui Mihai a avut urmări catastrofale în fiinţa acestui popor. Niciun preşedinte nu a fost, nu este şi nu va fi legitim. Toate legile, toate Constituţiile impuse după 30 decembrie 1947 sunt ilegitime. Nu poţi legifera un furt, o hoţie. Poate în România. Republica română este o hoţie. Clădită, vorba lui Alexandru Paleologu, „pe un turbion de minciuni”. Acceptând această ilegitimitate, politicienii de astăzi acceptă minciuna. Nu? Trăiască Regele!
Evident, oricine are garantată libertatea de exprimare. Garantarea este statuată de Constituția României. Ultima Constituție a României a fost adoptată prin referendum național în anul 2003. Așadar, și forma de guvernământ a statului, care este republica a fost asumată. Nu și pentru TVR1 care, conform Regulamentului analizat mai sus, își asumă responsabilitate afirmațiilor Marilenei Rotaru.
Ce spune primul articol al acestei legi fundamentale a statului român:
ART. 1
Statul român
(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
(2) Forma de guvernămant a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separației si echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.
(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Irina Radu, directorul de programe al SRTv, era prezentă la ședința de azi a CNA. Am întrebat-o ce părere are despre faptul că televiziunea publică generează o ipoteză în contradicție cu Constituția României. Răspunsul ei a fost scurt: ”din punctul meu de vedere, doamna Marilena Rotaru nu va mai avea emisiune”. Vom trăi și vom vedea! Cert este că CNA a aplicat, cu șase voturi din nouă, o amendă în cuantum de 70.000 de lei Societății Române de Televiziune pentru fapte ce contravin prevederilor constituționale. Este o premieră în România. Și totuși, asta nu e o știre. Silentio stampa după cenzură. Ce urmează?
Sursa: Cutia Pandorei – Despre Audiovizual
4 Martie 2013
Preluare: Redactia Ziaristi Online, care atrage atentia ca, prin aprobarea “monitorizarii” serialului “Mostenirea Clandestina” – premiat de APTR la finele anului trecut – se aproba indirect decizia anticonstitutionala de cenzura a directorului interimar al TVR inoculandu-se pervers ideea unei posbile culpe a realizatoarei Monica Ghiurco si a istoricului Larry Watts. Totodata, nu intelegem cum aceasta propunere, venita de la un membru ilegal al CNA, Christian Mititelu, sustinuta de un alt membru ilegal al CNA, Rasvan Popescu, poate fi luata in considerare, legal? Atat Christian Mititelu cat si Rasvan Popescu au fost gasiti in incompatibilitate de functie de catre ANI. Conform Legii, oricine este gasit incompatibil este demis de drept. Ca atare, conform Legii, toate deciziile votate de cei doi din momentul declararii lor ca incompatibili sunt nule si neavenite. De asemenea, salariile si beneficiile primite. Pe cand o actiune in instanta pentru returnarea lor?
