Peste toate dezvaluirile cunoscute privind colaborarea agentului Laszlo Tokes cu doua securitati comuniste, a Republicii Socialiste Romania si a Republicii Populare Ungare, ziarul Libertatea ne-a informat recent ca pastorul reformat, dupa ce ca a fost infidel fata de fosta sotie, Joo Edith, si era sa o si imbolnaveasca de sifilis, acum vrea sa o lase si in strada, in pielea goala, deposedata de toate bunurile stranse intr-o casnicie chinuita, sub presiunea torturii psihice si fizice a extremistului antiroman. Actele de la Tribunal au fost publicate integral aici, impreuna cu o scrisoare catre presedintele Romaniei, Traian Basescu. Recent insa, Libertatea a mai venit cu o bomba, ramasa neexplodata, respectiv neexplicata pe de-a intregul. Am fost informati de presa maghiara ca, la finele anului trecut, pe 28 decembrie, brusc, Laszlo Tokes s-a recasatorit. Cica discret. Mai mult, noua aleasa, Lévay Tünde, fosta vocalista in trupa “Berici negre” (Blackbeers), in prezent profesoara de muzica intr-un sat din pusta maghiara, era la data casatoriei insarcinata in 8 luni. Foarte frumos. Insa de divortat de fostul sot, jurnalistul Kristály Lehel de la Maghyar Hirlap, cu care are doi copii, a facut-o in vara. Carevasazica, posesorul Ordinului National “Steaua Romaniei”, cetateanul roman candidat la europarlamentare din partea Ungariei, pastorul reformat Laszlo Tokes, a intretinut relatii sexuale aprofundate cu tinerica Lévay Tünde (27 de ani diferenta! – foto aici) inca pe cand aceasta era sotie si mama iubitoare, la casa ei. Nu stim cui sa adresam felicitarile. Poate lui Traian Basescu care inca cantareste daca noi ii facem onoare lui Laszlo Tokes sau el Cotrocenilor. Documentele pe care le publicam astazi zac pe masa presedintelui Romaniei, spre deliberare, de aproape doua luni de zile. Domnul Traian Basescu le studiaza cu cea mai mare atentie, dupa cum se vede, chiar daca invoca motive false pentru a fugi de responsabilitatea de presedinte roman. Intre timp, pentru a mari cota provocarii, Tokes si-a plasat decoratia sub acoperirea bisericii reformate. Care ar trebui sa i-o trimita frumos presedintelui Romaniei, evident, daca, pana la urma, acesta va considera ca este valabila Motivarea Consiliului de Onoare al Ordinului, pe care o publicam integral mai jos, si ii va retrage agentului maghiar decoratia inghesuita in nadragii episcopului curvar prin toate budele Ungariei si ale Europei.
Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua României”
Luând act de sesizările cavalerilor Ordinului Naţional ”Steaua României” – Corina Creţu, Alexandru Petru Frătean, Şerban Constantin Valeca, Petru Şerban Mihăilescu, Gabriela Firea, Ecaterina Andronescu, Ilie Sârbu, Gabriel Oprea – pentru retragerea decoraţiei Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, acordată domnului Tőkés László, prin Decretul nr. 1864/2009,
Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua României”, constituit în temeiul prevederilor Legii nr. 29/2000, ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 11/1998, aprobată prin Legea nr. 77/1999, precum şi ale HG nr. 1511/2005, întrunit în data de 20 noiembrie 2013,
Constatând gravele prejudicii morale, civice şi de imagine publică aduse cavalerilor Ordinului Naţional ”Steaua României” prin fapte dezonorante care aduc atingere valorilor democratice ale României, valorilor şi intereselor Uniunii Europene, relaţiilor dintre naţiunile şi popoarele noastre, păcii şi legalităţii internaţionale şi care, totodată, dăunează bunei convieţuiri interetnice,
În temeiul atribuţiilor care i-au fost conferite prin Legea 29/2000, HG 151/2005, precum şi prin Hotărârea Adunării Generale a Ordinului din 19 septembrie 2013, cu cinci voturi pentru şi o abţinere,
HOTĂRĂŞTE:
Articol unic: Se propune Preşedintelui României ca – în temeiul prevederilor Legii nr. 29/2000, Art. 52 (b) şi Art. 53 – să retragă Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, acordat domnului Tőkés László, prin Decretul nr. 1864/2009.
Se anexează: Motivarea privind propunerea de retragere a Ordinului Naţional ”Steaua României” domnului Tőkés László.
BUCUREŞTI, ROMANIA
privind propunerea de retragere a Ordinului Național ”Steaua României” domnului Tőkés László
În contextul dezvoltării şi amplificării relaţiilor de cooperare şi colaborare dintre România şi Ungaria – ca state europene democratice angajate în procesul comun al construcţiei europene şi euroatlantice – precum şi în cel al consolidării participării comunităţii maghiare din România şi a formaţiunilor politice şi civice ale acesteia la consolidarea democraţiei în ţara noastră, în ultimii ani s-a consacrat o formă de manifestare specifică (politică, civică, ştiinţifică şi culturală) denumită Şcoala de Vară de la Băile Tuşnad (Tusvanyos). De-a lungul timpului, la această manifestare au participat numeroase personalităţi politice, culturale, civice şi ştiinţifice din România şi Ungaria, din partide şi organizaţii neguvernamentale româneşti, ungureşti sau din alte ţări europene. În multe cazuri, printre participanţi s-au numărat preşedinţi sau foşti preşedinţi ai României sau Ungariei, prim-miniştri în funcţiune sau foşti prim-miniştiri, miniştri, lideri de partide politice, parlamentari şi europarlamentari. Manifestarea a prilejuit dezbateri deschise, complexe, uneori ”aprinse”, care au contribuit, pe ansamblu, la îmbunătăţirea relaţiilor politice, culturale civice şi interumane.
Într-un astfel de context, la data de 27 iulie 2013, la finalul ediţiei din acest an a Şcolii de Vară– manifestare la care participau premierul Ungariei şi un secretar de stat din Ministerul de Externe ungar, cetăţeanul român Tőkés László (Cavaler al Ordinului Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler şi europarlamentar reprezentând România), a solicitat expres şefului guvernului ungar să acţioneze în aşa fel încât Ungaria să ofere protecţie Transilvaniei.
Această declaraţie şocantă (care nu a fost infirmată la acea dată de către domnul Tőkés) a trezit numeroase reacţii în opinia publică din România, reacţii care, în esenţă, au calificat-o ca fiind provocatoare, contrară spiritului cooperării româno-ungare şi valorilor pe care se întemeiază construcţia Uniunii Europene. Marea majoritate a comentariilor diferitelor personalităţi publice (politice, culturale sau civice), dar şi ale ziariştilor sau oamenilor obişnuiţi au pus în evidenţă faptul că o declaraţie de acest fel, o asemenea solicitare şi un astfel de îndemn nu pot să nu intre în contradicţie cu valorile şi interesele poporului român, ale democraţiei şi statului de drept, cu prevederile Constituţiei şi ale legilor statului român, obligatorii pentru toţi cetăţenii României.
Unul din efectele acestor dezbateri publice s-a materializat sub forma ideii de retragere a Ordinului Naţional ”Steaua României” care îi fusese conferit domnului Tőkés în anii anteriori, pe considerentul că un cetăţean român, onorat cu cea mai înaltă distincţie a statului român – Ordinul Naţional ”Steaua României” – care pune în discuţie valorile fundamentale ale oricărui stat democratic de drept (cu atât mai mult ale statului al cărui cetăţean este şi care i-a conferit distincţia), nu este demn de aceasta.
Pe acest fond, dezbaterile din opinia publică s-au canalizat spre clarificările privind modalităţile practice, legale, prin care se poate realiza sancţionarea civică a atitudinii – contrară spiritului pe care Ordinul Naţional ”Steaua României” îl implică – manifestată de domnul Tőkés László. Dezbaterile au pus în evidenţă faptul că o asemenea procedură poate fi declanşată numai de către Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua României”, la cererea unor membri ai Ordinului.
Într-un astfel de context, la data de 29 august 2013, europarlamentarul român Corina Creţu (cavaler al Ordinului în grad de Cavaler), a adresat Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale o solicitare de retragere a decoraţiei ce fusese acordată domnului Tokes. Ulterior, i s-au alăturat alţi şapte Cavaleri ai Ordinului, cu aceeaşi solicitare. Solicitarea lor a invocat drept temei art. 5 al Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare ale ordinelor naţionale, aprobat prin HG nr. 1511/2005, care are următoarea prevedere: ”Cavalerii unui ordin naţional pot semnala Cancelariei Ordinelor atitudini şi fapte pe care le consideră dezonorante, comise de alţi cavaleri ai respectivului ordin, şi care le aduc prejudicii morale şi ating demnitatea şi onoarea ordinului.”
În procesul de evoluţie democratică a ţării noastre, reînvierea acestui Ordin s-a făcut prin OUG nr. 11/1998 care, la art. 1, prevede că ”se reinstituie Ordinul naţional Steaua României, cel mai înalt ordin românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român”. Potrivit Legii nr 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, laart. 3, al (1), se prevede că ”Decoraţiile sunt conferite cetăţenilor români pentru serviciile excepţionale aduse statului şi poporului român… şi pentru merite deosebite în activitate”, iar la art. 4, al (1), că ”Decoraţiile sunt conferite de Preşedintele României, prin decret.”
Legea 29/2000prevede, de asemenea, la art. 52: “Calitatea de membru al unui ordin se poate pierde în următoarele situaţii: a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa privativă de libertate; b) pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului”, iar la art. 53: “Pentru judecarea faptelor dezonorante care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, altele decât cele prevăzute la art. 52 lit. a), se constituie un consiliu de onoare pentru fiecare ordin.”
În temeiul acestor prevederi şi având în vedere solicitările formulate de unii membri ai Ordinului, Cancelaria Ordinelor a convocat Adunarea Generală a Ordinului Naţional ”Steaua României” pentru data de 19.09.2013, în scopul alegerii Consiliului de Onoare. Convocarea s-a făcut de către Cancelaria Ordinelor prin anunţarea individuală a membrilor Ordinului, prin publicarea anunţului în ziare centrale şi prin difuzarea anunţului ca ştire prin mai multe posturi de televiziune şi de radio centrale. Ştirile au fost preluate de media locală, precum şi pe forumurile de socializare.
La data de 19.09.2013, orele 16.00, Adunarea Generală a Ordinului s-a întrunit, în şedinţă legală (Cf. prev. Legii 29/2000, art. 54, al. 2), în scopul alegerii Consilului de Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua României”. La lucrările Adunării Generale a Ordinului au participat 123 cavaleri. Pe baza votului participanţilor la Adunarea Generală şi potivit prevederilor Hotărârii nr. 1511/2005 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare ale ordinelor naţionale, Art. 1, al. (1), la acea dată s-a constituit Consilul de Onoare pentru Ordinulul Naţional ”Steaua României” format din 7 (şapte) membri, în următoarea componenţă nominală: Haiduc Ionel – Cavaler al Ordinului în grad de Mare Cruce; Degeratu Constantin – Cavaler al Ordinului în grad de Mare Cruce; Brădişteanu Şerban – Cavaler al Ordinului în grad de Mare Ofiţer; Georgescu Costin – Cavaler al Ordinului în grad de Mare Ofiţer; Geoană Mircea – Cavaler al Ordinului în grad de Comandor; Firea Gabriela – Cavaler al Ordinului în grad de Ofiţer; Andronescu Ecaterina – Cavaler al Ordinului în grad de Cavaler.
În conformitate cu prevederile art. 2, al. (3) din Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare ale ordinelor naţionale, domnul academician Ionel Haiduc a fost ales Preşedinte al Consiliului de Onoare, ca fiind membrul cel mai în vârstă dintre membrii din cele două grade superioare (Mare Cruce şi Mare Ofiţer).
Potrivit prevederilor Regulamentului (art. 1 al 2), consiliile de onoare pentru ordinele naţionale ”judecă faptele dezonorante care aduc prejudicii morale cavalerilor ordinelor naţionale respective, altele decât faptele penale sancţionate cu pedeapsa privativă de libertate prin hotărâre judecatorească ramasă definitivă”. Acelaşi act normativ (art. 5 al 2) prevede că, în acest scop, ”Cancelaria Ordinelor va convoca Consiliul de Onoare şi va invita persoana învinuită, şedinţa urmând a avea loc în cel mult 45 de zile de la data primirii sesizării.” Pe aceste temeiuri, Consiliul de Onoare pentru Ordinulul Naţional ”Steaua României”, sesizat cu cererile de retragere a decoraţiei acordate domnului Tőkés László, a stabilit ca prima şedinţă să aibă loc la data de 26.09.2013. Cancelaria Ordinelor a trimis domnului Tőkés László invitaţia de a participa la şedinţă, comunicându-i acestuia data, ora, locul şi scopul activităţii.
La data de 26.09.2013, orele 16.00 Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua României” s-a întrunit în prima şedinţă consacrată analizării sesizărilor adresate şi discuţiei cu domnul Tőkés László. În perioada anterioară, membrii Consiliul de Onoare au luat cunoştinţă de mai multe afirmaţii şi aprecieri ofensatoare făcute de domnul Tőkés László la adresa Consiliului de Onoare şi a membrilor săi, precum şi de contestarea publică a legalităţii, legitimităţii şi onorabilităţii Consiliului şi a membrilor acestuia. Membrii Consiliului luaseră, de asemenea, cunoştinţă de faptul că domnul Tőkés László declarase că nu se va prezenta la întâlnirea la care fusese invitat şi că, în schimb, îşi va trimite un avocat care să îl reprezinte. Pe baza analizei prevederilor legale şi documentaţiei disponibile, în cadrul şedinţei Consiliul a apreciat, în unanimitate, că nu există temei legal pentru primirea avocatului domnului Tőkés László (ca reprezentant al acestuia), deoarece actele normative care reglementează activitatea consiliilor de onoare prevăd expres, limitativ şi neinterpretabil (art. 10) că:
(1) La şedintele de lucru ale consiliilor de onoare poate participa, fără drept de vot, în calitate de şef al tuturor ordinelor, Preşedintele Romaniei;
(2) La şedintele de lucru ale consiliilor de onoare participa, fără drept de vot, cancelarul ordinelor sau altă persoana desemnată de acesta;
(3) Lucrările de secretariat ale consiliilor de onoare se asigură de Cancelaria
Ordinelor.
În temeiul acestor prevederi legale, Consiliul a comunicat avocatului domnului Tőkés decizia sa, după care a trecut la dezbaterea pe fond a faptelor sesizate, a conţinutului şi a semnificaţiilor acestora, pe baza argumentaţiei depuse de cavalerii ordinului solicitanţi şi a documentaţiei publice disponibile. Au fost dezbătute aspectele şi implicaţiile de ordin etic, moral, civic şi de imagine publică pe care declaraţiile domnului Tőkés le prezintă, aspectele legale care au semnificaţie morală şi civică în cauza aflată în dezbaterea Consiliului şi căile procedurale de urmat. Având în vedere volumul mare de lucru, complexitatea cauzei şi nevoia unor documentări suplimentare, precum şi din dorinţa sinceră de a discuta, totuşi, cu domnul Tőkés László, Consiliul de Onoare a decis să organizeze o nouă şedinţă în data de 18 octombrie 2013, în care scop a adresat Cancelariei Ordinelor rugămintea de a trimite domnului Tőkés o nouă invitaţie pentru acea dată. Cu acelaşi prilej, Consiliul şi-a manifestat disponibilitatea de a discuta şi cu alţi membri ai Ordinului – la solicitarea acestora sau invitaţi – pentru clarificarea unor aspecte referitoare la faptele dezonorante puse în discuţie.
La data de 18.10.2013, orele 16.00, Consiliul de Onoare s-a întrunit din nou în şedinţă pentru continuarea dezbaterilor privind faptele dezonorante considerate că ar fi putut aduce prejudicii morale cavalerilor Ordinulul Naţional ”Steaua României”, sesizate de cei opt membri ai Ordinului, precum şi pentru stabilirea modului de soluţionare a cererii de ridicare a decoraţiei acordate domnului Tőkés, formulate de aceştia. Şi cu această ocazie, Consiliul a constatat că domnul Tőkés László nu a dat curs invitaţiei de a discuta cu membri Consiliului de Onoare problemele sesizate de colegii săi. În plus, Consiliul a luat notă de faptul că domnul Tőkés îşi continuase campania de jignire şi denigrare a membrilor Consiliului, precum şi campania de dezinformare a opiniei publice, pretinzând că este o victimă a răfuielilor politice neocomuniste, ”pesediste”, antimaghiare şi antisemite, victimă căreia i s-ar fi refuzat dreptul la apărare. Concomitent, prin declaraţiile sale publice, domnul Tőkés încerca să identifice mişcarea revoluţionară declanşată la Timişoara cu propria sa persoană şi cu cauza separatismului etno-politic pe care încerca să îl promoveze astfel. În cadrul şedinţei, Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua Romaniei” a ascultat punctele de vedere ale fiecărui membru, argumentele pro şi contra faţă de solicitarea aflată în dezbatere şi a evaluat semnificaţia intervenţiilor şi presiunilor făcute în favoarea domnului Tőkés László de către diferite personalităţi politice, culturale sau ştiinţifice din ţară şi din afara ţării. A fost, de asemenea, ascultat un cavaler al Ordinului – domnul Alexandru Petru Frătean – care a dorit să informeze Consiliul cu privire la unele aspecte referitoare la acţiunile şi declaraţiile domnului Tőkés László relevante pentru analiza situaţiei. Pe baza concluziilor de etapă conturate, Consiliul de Onoare a stabilit să se întrunească într-o nouă şedinţă, la data de 20.11.2013, pentru luarea unei hotărâri privind soluţionarea cauzei.
La data de 20.11.2013, orele 16.00, Consiliul de Onoare s-a întrunit în ultima şedinţă dedicată soluţionării cererilor de retragere a Ordinului Naţional ”Steaua României” care îi fusese conferit domnului Tőkés László în anii anteriori, cerere adresată de către cei opt cavaleri ai Ordinului. La momentul începerii şedinţei, membrii Consiliului de Onoare au constatat că domnul Tőkés László s-a prezentat (neinvitat) pentru discuţii pe tema cunoscută, după ce, în prealabil, făcuse din nou afirmaţii ofensatoare la adresa Consiliului şi a unora dintre cavalerii care sesizaseră Cancelaria Ordinelor. Deşi domnul Tőkés László nu fusese invitat, şi deşi nu mai exista obligaţia legală de a fi primit pentru discuţii, membrii Consiliului au acceptat să poarte cu acesta o discuţie colegială, pe care au considerat-o ca posibil utilă, apreciind că prin aceasta nu se încalcă dispoziţiile legii şi se dă dovadă de spirit cavaleresc. Din păcate, şi de această dată, domnul Tőkés László a manifestat rea-credinţă şi un comportament complet necolegial, dezonorant. Astfel, în primul rând, a insistat ca la discuţie ”să participe oficial”, în mod obligatoriu, avocatul său (domnul Előd Kincses), care nu este membru al Ordinului, urmând ca discuţia să fie purtată, în principal cu acesta. În al doilea rând, în faţa membrilor Consiliului de Onoare, acesta a reiterat aprecierile sale ofensatoare la adresa acestuia (numind Consiliul – o comisie pesedistă; definind activitatea Consiliului ca fiind o răfuială politică a ”şefului” PSD şi a şefului statului; numindu-i pe membrii Consiliului ”instrumente” ale unui partid politic şi agenţi antimaghiari). Consiliul de Onoare nu s-a lăsat provocat de acest comportament provocator, dezonorant pentru un cavaler al Ordinului, manifestând moderaţie şi reţinere. Membrii Consiliului i-au solicitat domnului Tőkés să-şi ceară scuze şi i-au comunicat că acceptă prezenţa fizică în sală a domnului Előd pentru a-l ajuta/consilia în situaţiile în care acesta nu ar fi înţeles bine întrebările puse de partenerii de dialog sau semnificaţia morală, etică sau civică a unor noţiuni sau concepte. Domnul Tőkés László a refuzat să îşi ceară scuze şi a susţinut că dacă nu se acceptă participarea oficială a domnului Előd Kincses la şedinţă, el va pleca din sală, ceea ce a şi făcut în fapt.
În aceste circumstanţe, în conformitatea cu mandatul său şi având în vedere necesitatea respectării voinţei Adunării Generale, precum şi din nevoia încadrării în termenele procedurale prevăzute de actele normative în vigoare, Consiliul de Onoare a ascultat ultimele concluzii prezentate de fiecare membru, după care a trecut la vot. La luarea deciziei au participat 6 (şase) din cei 7 (şapte) membri ai Consiliului. A lipsit, din motive obiective, domnul Şerban Brădişteanu. Votul a fost secret, cu buletine introduse în urnă. Suportul tehnic pentru desfăşurarea votării a fost asigurat de Cancelaria Ordinelor, care a pregătit buletinele şi urna şi a numarat voturile. Membrii Consiliului de Onoare au avut de răspuns, prin DA sau NU, la cererea adresată de către cavalerii care au solicitat retragerea Ordinului Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler acordată domnului Laszlo Tokes. Rezultatul votului a fost următorul:
– Voturi PENTRU retragerea decoraţiei: 5 (cinci);
– Voturi CONTRA retragerii decoraţiei: 0 (zero);
– ABŢINERI: 1 (unu).
Rezultatul votului a fost comunicat Cancelariei Ordinelor, urmând ca aceasta să primească, în termen legal, HOTĂRÂREA CONSILIULUI DE ONOARE şi MOTIVAREA acesteia.
În temeiul atribuţiilor care i-au fost conferite prin Legea 29/2000, HG 151/2005 şi Hotărârea Adunării Generale a Ordinului din 19 septembrie 2013, Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua Romaniei”:
Luând act de sesizările cavalerilor Ordinului Naţional Steaua României (Andronescu Ecaterina, Creţu Corina, Firea Gabriela, Frătean Alexandru Petru, Mihăilescu Petru Şerban, Oprea Gabriel, Sârbu Ilie, Valeca Şerban Constantin), pentru retragerea decoraţiei Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, acordată domnului Laszlo Tokes, prin Decretul nr. 1864/2009,
Consiliul de Onoare al acestui ordin, constituit în temeiul prevederilor Legii nr. 29/2000, ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 11/1998, aprobată prin Legea nr. 77/1999, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1511/2005, întrunit în data de 20 noiembrie 2013, la Academia Română,
Constatând gravele prejudicii morale, civice şi de imagine adus cavalerilor Ordinului Naţional ”Steaua României” prin faptele dezonorante care aduc atingere valorilor democratice ale României, valorilor şi intereselor Uniunii Europene, relaţiilor dintre naţiunile şi popoarele noastre, păcii şi legalităţii internaţionale, şi care, totodată, dăunează bunei convieţuiri interetnice,
A hotărât să propună, cu cinci voturi pentru şi o abţinere:
Retragerea Ordinului Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, acordat domnului Tőkés László, prin Decretul nr. 1864/2009.
În cursul deliberărilor, Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua Romaniei” a constatat o serie de aspecte temeinice, relevante, substanţiale şi convingătoare care ne determină să apreciem că domnul Tőkés László a săvărşit, prin declaraţiile sale repetate, prin atitudinile, îndemnurile şi instigările sale, prin inţiativele şi acţiunile sale politice periculoase, faptele dezonorante care aduc grave prejudicii morale cavalerilor Ordinul Naţional ”Steaua Romaniei”. În sprijinul acestei concluzii, aducem în atenţie următoarele:
1. Prin Decretul numărul nr. 1.864 din 14 decembrie 2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 884 din 17 decembrie 2009, domnului Tőkés László Tokes i s-a acordat Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler. Ordinul a fost acordat în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989.
În înţelesul Legii 29/2000 şi ale HG 1511/2005, servicii excepționale, civile sau militare privesc fapte de concepție, organizare și coordonare, astfel:
a) realizări de mare importanță în apărarea intereselor supreme ale statului român: independență, suveranitate, unitate și integritate teritorială;
b) mari contribuții la dezvoltarea economiei naționale și a serviciilor publice;
c) creații științifice, artistice și culturale de mare valoare națională și internațională;
d) mari merite în dezvoltarea și promovarea colaborării dintre România și alte state sau organisme internaționale.
În termeni generici, decoraţia, cu valoare de simbol, avea menirea să onoreze persoana decorată pentru faptele sale de natură morală şi etică vizând împotrivirea faţă de dictatura comunistă şi aspiraţia pentru libertate. Orice apreciere de bună credinţă a evenimentelor din 1989 nu poate constata altceva decât faptul că Revoluţia din Decembrie a avut ca obiectiv înlăturarea dictaturii comuniste şi instaurarea libertăţii şi democraţiei. Nici în Timişoara, nici la Bucureşti şi niciunde altundeva în România, Revoluţia nu a vizat compromiterea independenţei şi suveranităţii naţionale ori a integrităţii teritoriale şi nici punerea în discuţie a acestora. Şi la Timişoara şi la Cluj-Napoca şi la Sibiu, dar, mai ales, la Bucureşti – unde s-a decis victoria poporului român împotriva dictaturii –– s-a strigat şi s-a murit pentru România (V. ”România este numai una” – Bucureşti, 22-23 decembrie 1989). Alături de libertate, democraţie şi principiile statului de drept, aceste valori fundamentale – independenţa, suveranitatea naţională şi integritatea teritorială – sunt rezultatul unui îndelungat proces istoric (politic, social, economic şi militar, civic şi cultural) care încorporează marile sacrificii ale poporului român, consacrate de tratatele internaţionale la care România este parte, consfinţite în Constituţie şi încorporate în edificiul normativ al Uniunii Europene.
Este, desigur, de presupus că domnul Tőkés – europarlamentar român din 14 iulie 2009 – cunoaşte prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană care, încă din preambul, statuează că fondarea acestui edificiu s-a făcut de către popoarele europene ”inspirându-se din moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturi inviolabile şi inalienabile ale persoanei, precum libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept”, având ca scop ”să întărească solidaritatea între popoarele” europene. Prin declaraţiile, iniţiativele politice, atitudinile revizioniste şi instigările la ură interetnică, domnul europarlamentar român încalcă în mod grosolan aceste principii, cerând – în dispreţul Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene şi al obligaţiilor sale de a le respecta, proteja şi promova – constituirea unei ”regiuni” în care cetăţenii români de etnie română (sau de altă etnie decât cea maghiară) să fie supuşi, simultan, şi voinţei politice şi juridice a unui alt stat ”protector” (dobândind, astfel mai multe obligaţii), în timp ce cei aparţinând etniei maghiare ar dobândi doar o serie de drepturi în plus/privilegii. Astfel de manifestări – care definesc o atititudine politică discriminatorie şi contrară spiritului Unional – nu doar că reprezintă fapte care îl dezonorează pe purtătorul însemnelor şi crează prejudicii morale celorlalţi membri ai Ordinului, dar sfidează şi calitatea sa de europarlamentar român, situaţie pe care o sesizăm şi Parlamentului European. Menţionăm aceasta şi deoarece Regulamentul de Procedură al Parlamentului European prevede (la Art. 19 §2) următoarele: ”Comportamentul deputaţilor este caracterizat de respect reciproc şi se bazează pe valorile şi principiile definit în textele fundamentale ale Uniunii Europene”. Este, deci, regretabil că un europarlamentar român sfidează grav, repetat şi programatic aceste norme, afectând negativ imaginea ţării şi a calităţii reprezentanţilor ţării noaste în forumul european.
Pe de altă parte, şi sub imperiul sentimentelor pe care spiritul lui Decembrie le reînvie an de an, considerăm că încercările domnului Tőkés László de a confisca în interes şi folos personal simbolurile Revoluţiei şi de a denatura sensul acesteia dovedesc că acesta nu a înţeles nimic din mesajul pe care Ordinul conferit de preşedintele României a dorit să i-l transmită (mesaj pe care acesta îl ignoră cu aroganţă şi cinism) şi reprezintă, totodată, fapte dezonorante grave pentru un cavaler al Ordinul Naţional ”Steaua Romaniei”. La fel şi îndemnurile şi instigările sale la încălcarea legalităţii interne, a celei unionale şi internaţionale. Subliniem aceste aspecte deoarece, în declaraţiile sale publice, domnul Tőkés apreciază că propunerea de retragere a distincției ar fi “un act antirevoluționar” ce face parte din procesul “restaurării postcomuniste“. Astfel, în efortul nedemn de a confisca simbolistica revoluţionară a Timişoarei, domnia sa a afirmat că “De vreme ce Timişoarei , Ordinul naţional Steaua României, ce mi-a fost conferit în anul 2009, i-a făcut dreptate într-o anumită măsură şi . În cazul în care mi se va retrage această distincţie, gestul ar echivala cu desconsiderarea repetată a trecutului revoluţionar al Timişoarei. Mai mult, ar constitui o nouă dovadă a restaurării relaţiilor şi organizării de tip comunist ce are loc în prezent“. [http://www.romanialibera.ro/ actualitate/politica/tokes-
Din această perspectivă, Consiliul de Onoare apreciază că domnul Tőkés datorează martirilor Timişoarei mai mult respect, cel puţin pe măsura sprijinului pe care l-a primit, cu sacrificiul vieţii unora dintre revoluţionari, iar încercarea repetată de a confisca meritele Timişoarei şi timişorenilor reprezintă un abuz moral care îl dezonorează şi îl fac nedemn de a purta acest insemnele acestui Ordin Naţional. Aducem în sprijinul acestei aprecieri şi opinia unui alt europarlamentar român – doamna Renate Weber – potrivit căreia ”La acest moment, eu nu cred că domnul LaszloTokes este identificat, în Parlamentul European, că ar fi fost simbolul Revoluției”. O astfel de opinie, competentă şi de bun-simţ, reprezintă un alt argument credibil în susţinerea ideii că, prin declaraţiile şi acţiunile sale, Tőkés László se plasează într-o postură morală dezonorantă pentru el şi inacceptabilă pentru statul român şi cetăţenii săi, în numele cărora acesta este europarlamentar. De altfel, este o chestiune generală de natură etică şi morală care subliniază ideea că premierea morală pentru un fapt trecut nu conferă imunitate morală sau impunitate morală pentru fapte dezonorante săvârşite ulterior.
2. În ceea ce priveşte problematica pusă în discuţie prin cererile adresate de cei opt cavaleri ai Ordinului, Consiliul de Onoare a luat notă că, la data de de 27 iulie 2013, la finalul Şcolii de Vară de la Tuşnad-Băi, manifestare la care participau premierul Ungariei şi un secretar de stat din Ministerul de Externe ungar, cetăţeanul român Tőkés László – Cavaler al Ordinului Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler şi europarlamentar reprezentând România – a solicitat expres şefului guvernului de la Budapesta ca Ungaria să ofere protectorat/protecţie Transilvaniei. Potrivit relatărilor de presă de atunci, domnul Tőkés László – referindu-se la ceea ce dânsul considera că trebuie să fie o unitate a maghiarilor din vechile teritorii ale Imperiului Austro-ungar – a făcut umătoarele afirmaţii: “Trebuie să vedem ce preţ plătim pentru această unitate. Îl rugăm pe premierul Viktor Orban şi Guvernul condus de el să construiască un sistem de cooperare naţională, în aşa fel încât să oferiţi protectorat Transilvaniei“. [http://www.mediafax.ro/
Solicitarea – expresă şi lipsită de ambiguităţi – a trezit numeroase dezbateri şi reacţii în cadrul opiniei publice, tendinţa de dezaprobare civică şi politică fiind cea dominantă. O astfel de atitudine a vizat întregul spectru politic şi civic românesc. [Ex. Mihai Răzvan Ungureanu: Cererea de “protectorat” a lui Tokes nu intră în cadrul constituţional; http://www.mediafax.ro/
După cum menţionam anterior, Consiliul de Onoare a constatat că, pe fondul acestor dezbateri, au apărut propuneri şi solicitări privind retragerea ordinului conferit domnului Tőkés László prin Decretul numărul nr. 1.864 din 14 decembrie 2009. Astfel de aprecieri critice sau solicitări privind retragerea decoraţiei au fost făcute de numeroase personalităţi politice, culturale, ştiinţifice şi civice, de jurnalişti, formatori de opinie şi alţi cetăţeni români din ţară şi de peste hotare, unele dintre ele mergând până la observaţia că un astfel de politician nu merită nici cetăţenia română. [http://www.romanialibera.ro/
3. În acest context, şi în raport cu primul criteriu de acordare a înaltei distincții a statului român, activitatea publică a domnului Tőkés László nu numai ca nu rezonează cu spiritul care guvernează existenţa Ordinului, cu exigenţele morale, de onoare şi demnitate pe care calitatea de membru – dobândită prin lege şi conferită prin decret prezidenţial – o implică şi o presupune, ci dovedește o gravă lipsă de respect față de cetăţenii României, de statul român și de Constituția României. Din analiza cererilor privind retragerea decoraţiei, a documentaţiei puse la dispoziţie de cavalerii care au făcut această solicitare, a documentaţiei publice referitoare la activitatea antiromânească a domnului Tokes şi a altor date reliefate pe timpul dezbaterilor Consilului de Onoare, au rezultat numeroase aspecte de această natură, dintre care reţinem, în rezumat, următoarele episoade mai relevante:
v La data de 27 iulie 2013, domnul Tőkés a făcut – în prezența premierului Ungariei – următorul apel public-instigare: ” Îl rugăm pe premierul Viktor Orban şi Guvernul condus de el să construiască un sistem de cooperare naţională, în aşa fel încât să oferiţi protectorat Transilvaniei, cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud“.
v În luna august 2013, domnul Tőkés László a revenit asupra acestei declaraţii, în sensul întăririi ei, spunând următoarele: ”Noi, ardelenii, ne-am săturat ca Bucureştiul să administreze Ardealul ca pe un soi de colonie. Istoria ultimelor decenii a demonstrat – mai mult sau mai puţin – că, în mod succesiv, puterea de la Bucureşti este incapabilă de o guvernare corespunzătoare”.
v În luna iulie 2011, domnul Tőkés László a declarat că “puterea românească” trebuie să-şi ceară iertare pentru “păcatele” pe care le-au suferit maghiarii “în epocile post-Trianon şi post-comunism”, ei cerând în schimbul teritoriilor pierdute drepturi, “inclusiv autodeterminare limitată şi orice formă de autonomie“.
v În luna iulie 2010, domnul Tőkés László a declarat la Universitatea (Şcoala) de Vară “Tusvanyos” că, ”dacă o microregiune precum Kosovo şi-a dobândit autonomia, acelaşi lucru ar fi posibil şi în Ţinutul Secuiesc, iar, dacă va fi nevoie, secuimea trebuie să iasă în stradă”.
v În luna iulie 2010, domnul Tőkés declara: “În 2008, am lansat o scrisoare către NATO, cu acel obiectiv comun al maghiarilor, obţinerea autonomiei, şi am atras atenţia conducătorului NATO că problema comunităţii maghiare poate să fie un risc de securitate în zona Europei Centrale, indirect şi pentru NATO, şi am cerut sprijin pentru înfiinţarea autonomiilor maghiare în toate zonele“.
Documentaţia studiată de membrii Consiliului de Onoare este, însă, mult mai vastă. Aprecieri asemănătoare pot fi regăsite în peste 130 de intervenţii ale domnului Tőkés László în Parlamentul European. Multe alte declaraţii, din ţară şi din străinătate, pline de neadevăruri, menite să intoxice opinia publică şi să-i consolideze beneficiile politice şi materiale proprii, obţinute prin exploatarea meritelor revoluţionare, conturează ideea unui demers programatic, planificat şi de lungă durată în direcţia denigrării statului român, a guvernării româneşti şi a românilor ca naţiune şi popor. Aşa, de exemplu, domnul Tőkés declara, la Miercurea-Ciuc că ”de 90 de ani încoace, în România se petrece un genocid”, referindu-se la o pretinsă politică de românizare forţată a regiunilor locuite preponderent de etnici maghiari, subliniind că ar trebui făcut un studiu privind românizarea secuimii. În aceiaşi idee, într-un comunicat de presă, domnul Tőkés László afirma că “Se pare … că există un program guvernamental secret care ar popula teritoriile locuite de maghiari, în primul rând secuimea, cu moldoveni care deţin cetăţenia română“. Şi tot în acelaşi spirit calomnios, domnul Tőkés László ataca Biserica Ortodoxă Română pe care o acuza de “colonizare“, susţinând că “Este ceva nefast că în numele Domnului Iisus Hristos se construiesc, se duce această mişcare de clădire a bisericilor ortodoxe peste nivelul necesar. Deci este clar că ortodoxia română s-a aliat politicii de colonizare a naţionalismului românesc. Şi aceasta este o metodă – românizarea, asimilarea românească a Transilvaniei“.
Simpla lectură a relatărilor despre astfel de acţiuni, a declaraţiilor ca atare, fără a lua în calcul impactul lor public negativ, pune şi mai mult în evidenţă caracterul lipsit de onoare şi demnitate a propăvăduitorului unor astfel de idei de sorginte fascisto-horthistă, revanşarde şi revizioniste, care, prin conţinutul lor, prin metodologie şi articulare, readuc în memorie campaniile regimului hortist din perioada de dinaintea Dictatului de la Viena. Ele reprezină, indubitabil fapte dezonorante care aduc grave prejudicii morale membrilor Ordinului Naţional ”Steaua României”. Mai mult decât atât, prin astfel de declaraţii (acţiuni politice conştiente, programatice), prin lansarea unor astfel de mesaje verbale cu rol de instigare şi provocare, domnul Tőkés a avut în vedere (şi a realizat) sponsorizarea (cel puţin morală) a organizaţiilor extremiste, de inspiraţie hortistă, din arealul transilvan. Din această perspectivă, şi având finalitatea urmărită, cadenţa specifică operaţiunilor psihologice din cadrul războaielor informaţionale moderne, perseverenţa şi natura mesajelor lansate, aceste fapte au aspectul unor acţiuni din arsenalul terorismului ideologic, vizând subminarea fundamentelor democratice ale statului român.
În acelaşi timp, prin astfel de declaraţii, acţiuni politice şi instigări la încălcarea legilor şi a spiritului european, prin activitatea sa în calitatea de lider al unui partid politic şi al unor organizaţii non-guvernamentale, domnului Tőkés László face apologia ideologiilor şi acţiunilor politice extremiste promovate de partide şi organizaţii pretins civice care sfideaza prevederile normelor privind activitatea partidelor politice şi a organizaţiilor civice. Ne referim, cu prioritate la următoarele:
– Constituţia României, Art.40, alin 2: ”partidele sau organizaţiile care prin
scopurile ori activitatea lor militează împotriva … suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale”;
– Legea nr.14/2003, art.3, alin 1: ”pot funcţiona ca partide politice numai asoci-
aţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale”;
– Legea nr.14/2003, art 3, alin 2: ”sunt interzise partidele care prin statutul, pro-
gramele, propaganda de idei ori prin activităţile pe care le organizează încalcă preve-derile art. 30, alin. 7, din Constituţia României”; ”sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii … … incitarea la ură naţională … la separatism teritorial…”.
Este, deci, mai mult decât evident că un om politic cetăţean român, lider al unui
partid pe care îl îneamnă să încalece aceste prevederi legale este total nedemn să poarte insemnele Ordinului Naţional ”Steaua României”.
4. Din perspectiva nemijlocită a conduitei civice, reamintim domnului Tőkés
László – cetăţean al României decorat cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler – că, potrivit art. 15, §1 din Constituţie, cetăţenii României ”beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”. ”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege” (Constituţie, art. 16). ”Sunt interzise prin lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă, religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică” (Constituţie, art. 30, §7). ”Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libetăţile celorlalţi.” (Constituţie, art. 57). Ce altceva sunt multe din ”declaraţiile” (”opiniile personale” ale) domnului Tőkés László decât defăimarea ţării şi a naţiuniisau îndemn la ură naţională, sau incitare la discriminare, la separatism teritorial? Şi ce sunt, din perspectiva unui Cavaler al Ordinului Naţional ”Steaua României”, aceste acte defăimătoare, îndemnuri la ură naţională ori incitări la discriminare şi separatism altceva decât fapte dezonorante? Or, dacă dintr-o perspectivă îngustă, deformată, rău-voitoare, domnul Tőkés László poate pretinde că manifestările sale sunt expresii ale unei ciudate libertăţi de exprimare, lipsită de responsabilitatea implicită oricărei libertăţi umane, din perspectiva calităţii de europarlamentar (cetăţean) român, decorat cu Ordinul Naţional ”Steaua României”, toate acestea reprezintă fapte dezonorante grave, care aduc prejudicii Ordinului, punând în discuţie calitatea morală şi etică a membrilor săi care, în viziunea legiuitorului (reprezentant al cetăţenilor României), a instituit această decoraţie pentru promovarea valorilor şi intereselor României eterne, nu ale unor indivizi vremelnici.
Subliniem acest aspect deoarece, potrivit legii: ”Cavalerii ordinelor naţionale care poartă vizibil însemnele ordinului primesc salutul sau onorul militar cuvenit” (art. 43/L.29/2000); ”Cavalerii ordinelor sunt asimilaţi gradelor militare şi beneficiază de onoruri militare” (art. 44/L.29/2000); ”Cavalerii ordinelor vor fi invitaţi să participe la manifestaţiile publice prilejuite de Ziua Naţională a României sau la diverse alte aniversări şi comemorări, asigurându-li-se de către organizatori locuri de onoare.” (art. 46/L.29/2000). Despre ce fel de onoruri şi onoare poate fi vorba în cazul unui membru al Ordinului care instigă la ştirbirea suveranităţii naţionale, care susţine că în România se petrece un genocid împotriva cetăţenilor români de etnie maghiară or secuiască, sau care afirmă că Biserica Ortodoxă Română este angajată într-o ”campanie de colonizare nefastă” a unor locuri din România în care trăiesc cetăţeni români de etnie maghiară? Cum ar putea primi un astfel de om onoruri militare şi locuri de onoare la sărbătoarea naţională a României pe care domnia sa o defineşte ca fiind o zi de doliu pentru el. Încercările, stânjenitoare, ale unor politicieni apropiaţi, de a-l apăra pe domnul Tőkés de impresia negativă profundă pe care declaraţia de la Tuşnad-Băi a produs-o în societatea românească (sub pretextul libertăţii de exprimare) nu au făcut decât să întăreacă şi mai mult convingerea că ne afăm în faţa unui atentat grav la onoarea şi demnitatea poporului român şi nu au mai convins pe nimeni (V. ”Cum îl apără Kelemen Hunor pe Tokes: Oricine are dreptul constituțional de a spune PROSTII” http://www.evz.ro/detalii/
5. Tema autonomiei (culturală, teritorială, totală) a comunităţilor maghiare şi/sau a secuilor din România este o temă predilectă în declaraţiile provocatoare ale domnului Tőkés László. În forma sa principială, ea poate fi considerată – în limitele raţionalităţii politice – o chestiune posibilă şi necondamnabilă din perspectiva democraţiei. În practica unor actori politici, însă, ea este utilizată cu rea-credinţă şi în modalităţi care subminează democraţia autentică. În cazul de faţă, aceasta este una din modalităţile pe care domnul Tőkés László le promovează sub acoperirea dreptului la liberă exprimare, invocând, în plus, faptul că ideea ca atare se regăşte şi în programele altor personalităţi politice de etnie maghiară din România sau ale altor partide care reprezintă interesele comunităţilor maghiare din ţara noastră. Şi, tot în apărarea sa, domnul Tőkés László invocă faptul că şi alţi politicieni aflaţi în aceeaşi situaţie ar fi făcut declaraţii asemănătoare, pentru care însă nu sunt traşi la răspundere. În această chestiune, Consiliul apreciază că, în acord cu logica firească, invocarea unei (pretinse) greşeli săvârşite de altcineva nu scuză şi nu legitimează propria greşală. Ceea ce înseamnă că faptele sale (atunci când sunt) nu sunt mai puţin dezonorante dacă fapte asemănătoare, săvârşite de alţii, n-ar fi sancţionate. Consiliul de Onoare consideră, însă, că – în baza legii – el este investit să analizeze şi să propună sancţionarea faptei (dacă există) numai în legătură cu chestiunea concretă cu care a fost sesizat, ceea ce înseamnă că, dacă domnul Tőkés László are cunoştinţă de săvârşirea altor fapte dezonorante similare, de către alţi membri ai Ordinului, domnia sa era şi este îndreptăţit să ceară retragerea lor, atât timp cât a fost şi încă este membru al Ordinului.
Mai mult decât atât, prin solicitarea expresă a sprijinului sau a protectoratului/protecţiei din partea guvernului de la Budapesta pentru Transilvania (populaţie+teritoriu; concept politico-administrativ nedefint), domnul Tőkés László dorește, practic, să transforme o problemă locală, a unor comunități (ori, poate, mai exact, o problemă locală artificială, utilizată ca instrument de legitimare electorală de către unii politicieni în căutare de voturi), într-o problemă internațională. O astfel de atitudine provocatoare, care dezonorează pe orice cetăţean român şi european loial patriei sale şi construcţiei europene, are la bază o acţiune programatică vizând denigrarea şi subminarea Tratatului de pace de la Paris (din anul 1920), care a pus capăt Primului Război Mondial, în temeiul unor principii democratice comune (europene şi americane), de pace fără învingători şi învinşi, pace prin promovarea drepturilor popoarelor şi naţiunilor. Prin acest Tratat, respectiv prin componenta sa semnată în Palatul Trianon, Tratatul a consacrat apariţia statului ungar independent şi suveran modern (în graniţele sale actuale), întregirea democratică a unora din statele vecine (între care şi Romania), reglemetarea problemelor teritoriale şi etnice dintre Austria şi Ungaria. Contestarea permanentă a Tratatului de la Trianon şi îndemnul adresat cetăţenilor români de etnie maghiară de a sfida realităţile consfinţite de acest Tratat (îndemn adresat şi altora – politicieni şi cetăţeni ai Ungariei, politicieni şi cetăţeni din alte state europene sau nord-americane, etc.) nu reprezintă expresia dreptului la opinie (libertate de gândire), ci expresia unei campanii revizioniste de factură fasciso-hortistă, similară acţiunilor şi atitudilor incriminate de legislaţia europeană şi internaţională din aceeaşi specie cu antisemitismul, rasismul şi xenofobia – manifestări repudiate oriunde în lume.
Prin acestă abordare, care instigă la încălcarea legislaţiei internaţionale (dar şi prin impactul direct asupra realităţilor prezentului, consacrate în procesul construcţiei europene), domnul Tőkés László încalcă şi îndeamnă la încălcarea principiilor şi reglementărilor care stau la baza întregii construcţii politico-juridice a noii Europe şi care constituie temeiul noilor relaţii de cooperare şi colaborare dintre România şi Ungaria, în conformitate cu principiile dreptului internaţional, ale Cartei Naţiunilor Unite. În detaliu, este vorba de, cel puţin, următoarele tratate şi acorduri:
– Tratatul de pace de la Paris (Trianon) din 1920;
– Tratatul de pace de la Paris (1947);
– Tratatele de aderare la ONU a României şi Ungariei;
– Actul Final de la Helsinki (1975);
– Carta de la Paris pentru o Nouă Europă (1990);
– Tratatul de înţelegere şi bună vecinătate între România şi Ungaria (1996);
– Tratatele de aderare la NATO a Ungariei şi Romaniei;
– Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar
pentru Europa secolului XXI (29 noiembrie 2002);
– Tratatele de aderare la Uniunea Europeană a Ungariei şi Romaniei.
Toate aceste documente promovează ideea respectării drepturilor omului în egală măsură şi în corelaţie cu idea respectării independenţei şi suveranităţii statelor, a integrităţii teritoriale a acestora – principii constituente ale construcţiei europene. Toate acestea cheamă la acţiune “împotriva activităţilor care încalcă independenţa, egalitatea suverană sau integritatea teritorială a statelor participante” (Carta de la Paris), astfel că orice acţiune menită să ducă la subminarea acestor principii şi norme este ilegală, imorală şi dezonorantă pentru un cetăţean european, indiferent de etnia sa, de poziţia sa politică sau de funcţia sa.
6. Din această perspectivă, discursul politic al domnului Tőkés László contravine flagrant prevederilor Constituției României, document pe care domnia sa îl consideră fără valoare, acesta susținând în repetate rânduri că nu el trebuie să-și ajusteze discursul și acțiunile în raport cu Legea supremă, ci că aceasta trebuie schimbată în sensul dorinţelor sale, prin renunțarea la prevederea referitoare la caracterul de stat naţional unitar al României. Este, din aceste considerente, ilogic şi imoral ca domnului Tőkés László să-i fie permis să poarte insemnele Ordinului Naţional ”Steaua României” – acordat, potrivit Decretului nr. 1864 din 14 decembrie 2009, în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, în condiţiile în care, prin acţiunile sale, acesta încalcă şi îndeamnă la încălcarea prevederilor Constituţiei, aducând – prin astfel de fapte dezonorante – prejudicii morale, civice şi de imagine publică membrilor Ordinului.
Este de menţionat faptul că relaţiile politice, economice, culturale şi de securitate româno-ungare sunt reglementate prin mai mult de 150 de tratate, acorduri, convenţii şi alte documente bilaterale, toate bazate pe principiile Tratatului de la Trianon din anul 1920 şi ale Tratatului de la Paris din anul 1947. Toate aceste principii au fost încorporate în prevederile Constituţiei României şi ale Tratatului româno-ungar din anul 1996, devenind – prin aderarea României şi Ungariei la Uniunea Europeană – patrimoniu de drept al Uniunii Europene. A considera acum Tratatul de la Trianon ca fiind criminal şi a îndemna la instituirea protecţiei Ungariei asupra unor milioane de cetăţeni români din România reprezintă o ofensă foarte gravă şi impardonabilă la adresa României, a statului de drept şi a tuturor românilor. O astfel de atitudine – care îndeamnă făţiş la ură interetnică şi la conflict – se constituie, totodată, într-un un gest sfidător la adresa celor două state şi popoare, un gest care dezonorează profund pe orice cetăţean român care, în consecinţă, nu mai poate fi purtătorul unei astfel de distincţii. Prin astfel de declaraţii, atitudini, gesturi simbolice şi alte fapte reprobabile, domnul Tőkés László dovedeşte că nu vrea să a înțeleagă nimic din reproșurile legitime și argumentate care i s-au adus, continuând să lanseze în spaţiul public declarații absurde, neîntemeiate, calomnioase. Domnia sa a încălcat flagrant, continuu şi în mod deliberat, regulile de conduită publică impuse de calitatea de membru al Ordinului Național ”Steaua României”, pentru că, pe fond, promovând un discurs agresiv, profund antiromânesc, domnul Tőkés dovedește lipsă de respect față de statul român și este, prin urmare, nedemn de prestigioasa decorație primită din partea acestuia. Prin sancţiunea propusă, Consiliul nu contestă, deci, dreptul său la opinie, ci constată doar că un membru al Ordinului care face astfel de declaraţii, respectiv domnul Tőkés, este nedemn să facă parte din rândul membrilor acestui Ordin.
Din aceaste considerente, apreciem că sunt, totodată, întrunite cerinţele Curţii Constituţionale a României care, prin Decizia nr. 88/2009, stabileşte că, în evaluarea unor astfel de fapte este necesară luarea în considerare a unui just raport de proporţionalitate între faptele care au determinat acordarea unui ordin şi cele care stau la baza propunerii de retragere a lui, având în vedere că o astfel de conduită este nedemnă şi dezonorantă, indiferent de meritele anterioare ale acelei persoane.
7. Elocvent în raport cu atitudinea nedemnă a domnului Tőkés László față de statul român, de autoritățile sale şi de organizaţiile româneşti cu valoare de simbol este și refuzul acestuia de a răspunde invitației la dialog lansată de Consiliului de Onoare [Laszlo Tokes ignoră Consiliul de Onoare al Ordinului „Steaua României” – http://www.telegrafonline.ro/
Este adevărat că Hotărârea 1511/2005 face vorbire despre judecată (Consiliile de onoare ale fiecărui ordin judecă faptele persoanelor decorate … – HG 1511/2005, art. 4, al. 1) şi despre persoana învinuită(HG 1511/2005, art. 5, al. 2). O astfel de ”judecată”, însă, este una colegială şi cavalerească, una care presupune participarea directă a persoanei în cauză. Şi aceasta pentru că activitatea Consiliului de Onoare nu este una bazată pe principiul contradictorialităţii – în cadrul căreia ”reclamantul” şi ”pârâtul” se confruntă încercând să convingă ”juriul” de vinovăţia, rspectiv nevinovăţia cuiva. Ca urmare, aceasta exclude din principiu reprezentarea prin avocat şi participarea unor persoane străine Ordinului la dezbateri. O astfel de procedură nu împiedecă dreptul la apărare deoarece, pe de o parte, persoana în legătură cu care s-a făcut sesizarea este invitată să participe la şedinţa Consiliului şi, pe de altă parte, hotârârea Consiliului de Onoare nu produce efecte juridice directe asupra calităţii celui în cauză. Aceste efecte se vor produce (dacă se vor produce) numai printr-un act administrativ egal cu cel prin care aceasta s-a acordat (Decret prezidenţial). Ori acest act administrativ poate fi atacat în justiţie, fapt ce garantează dreptul la apărare.
În context, menţionăm şi faptul că, în procesul dezbaterii acestei cauze, Consiliul de Onoare a luat notă de întâmpinarea depusă de ”avocatul” domnului Tőkés László, care – în scopul tergiversării soluţionării problemei – a contestat legalitatea Consilului, deşi era evident faptul că acesta s-a constituit în strictă conformitate cu prevederile Legii 29/2000 și ale Hotărârii de Guvern nr. 1511/2005. Aceste acte normative nu stabilesc nici un cvorum obligatoriu pentru Adunarea Generală a Ordinului, nu interzic (nu limitează) dreptul politicienilor de a face parte din Consiliul de Onoare şi nu stabilesc nici o incompatibilitate de tipul ”antepronunţării” prin declaraţii sau cereri adresate Cancelariei Ordinelor. Mai mult decât atât, este de menţionat că unele dintre aceste persoane au fost alese, în mod democratic, în Consiliul de Onoare, în considerarea faptului că participanţii la vot cunoşteau opinia acestora cu privire la incompatibilitatea celor care săvârşesc fapte dezonorante cu calitatea de membru al Ordinului. Calitatea de membru al unui partid politic care activează legal în România (calitate pe care o au unii dintre cei ce au fost aleşi membri ai Consiliului de Onoare) nu poate constitui un motiv temeinic şi legal pentru ca domnul Tőkés să fie îndreptăţit să califice Consiliul de Onoare ca fiind o ”Comisie pesedistă”. Dicolo de faptul că membrii Consiliului au respins cu vehemenţă acuzaţia impertinentă a domnului Tőkés, solicitându-i să-şi ceară scuze, dovada cea mai clară a lipsei de partizanat a membrilor Consiliului de Onoare şi a spiritului cavaleresc promovat este aceea că aceştia au amânat în două rânduri luarea unei decizii în absența domnul Tőkés, deși Regulamentul de funcționare nu îi obliga la o astfel de atitudine.
Cu toate acestea, chiar şi în această situaţie, domnul Tőkés László a preferat să aducă ofense membrilor Consiliului şi, apoi, să părăsească lucrările acestui forum pe care l-a comparat cu un tribunal din perioada comunistă, aducând acuzații grave și nefondate membrilor acestuia, în particular, și regimului politic din România, în general: ”Un regim post-ceaușist și post-securist se află la Putere în țara noastră, regim care, pe lângă negarea asigurării drepturilor maghiarilor minoritari, reneagă și moștenirea timișoreană a schimbării din decembrie 1989”. În acelaşi ton, domnul Tőkés a continuat să lanseze şi alte atacuri ulterioare la adresa valorilor constituţionale, civice, democratice ale României, ale statului de drept şi ale cetăţenilor români: ”Repet această cerere faţă de Ungaria, dar şi faţă de Europa, să se asigure din partea Ungariei şi a Uniunii Europene unite apărarea comunităţii maghiare din România.” [http://www.
8. În ceea ce priveşte susţinerea repetată şi ostentativă a domnului Tőkés László că declaraţiile sale sunt simple opinii asupra cărora nu se poate exprima nimeni fără a-i încălca dreptul la liberă exprimare, reiterăm încă odată convingerea Consiliului de Onoare că declaraţia care a declanşat această dezbatere, ca şi multe alte pretinse declaraţii, iniţiative politice, aprecieri, instigări şi îndemnuri reprezintă veritabile ”fapte dezonorante” (în înţelesul Legii 29/2000 şi OUG 11/1998) care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului Naţional ”Steaua României”. Ne-a întărit această convingere şi recenta sancţionare publică a declaraţiilor altui europarlamentar român (domnul Corneliu Vadim Tudor), făcute în cadrul Parlamentului European. În acest sens, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii – prin Hotărârea nr. 1034/19.11.2013 – a decis că declaraţiile publice ale celui în cauză au fost de natură să aducă grave prejudicii sistemului judiciar şi magistraţilor din Romania.
9. În considerarea tuturor acestor argumente, convingeri şi susţineri, având în vedere temeinicia şi legitimitatea morală şi civică a cererilor de retragere a Ordinului Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler acordat domnului Tőkés László, Consilul de Onoare a apreciat, cu o majoritate substanţială, că – în scopul protejării valorilor şi intereselor Ordinului – este necesară retragerea, de către Președintele României, a decoraţiei şi excluderea, pe cale de consecinţă, a domnului Tőkés László, din rândul membrilor Ordinului Naţional ”Steaua României”.
Menţionăm încă odată că problema generată de o astfel de conduită nu poate fi, în niciun fel legată de limitarea libertății de exprimare. Libertatea – în toate formele ei – presupune și responsabilităţi, iar o retorică violentă, ce incită la ură interetnică și conflict, ce contravine spiritului democratic și regulilor de conviețuire în spațiul naţional al României şi în spaţiul Uniunii Europene, trebuie să fie sancţionată cu fermitate deoarece un astfel de discurs, dublat de gesturi provocatoare, nu este compatibil cu calitatea de membru al Ordinului Național ”Steaua României”.
MEMBRII CONSILIULUI DE ONOARE :
1. IONEL HAIDUC – PREŞEDINTE
2. CONSTANTIN DEGERATU
3. COSTIN GEORGESCU
4. MIRCEA GEOANA
5. ECATERINA ANDRONESCU
6. GABRIELA FIREA
7. ŞERBAN BRĂDIŞTEANU
Documentul a fost redactat în trei exemplare originale, în limba română.
Sursa: Ziaristi Online
