Asociatia STINDARD impreuna cu regizoarea Manuela Morar a initiat si este pe cale sa finalizeze in acest an un proiect inedit: realizarea unui film documentar – Bilet de lup – avand ca tema deportarile romanilor din Basarabia in Siberia, in anii ’50. Proiectul este finantat (79.013 lei) de Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni.
Filmul Bilet de lup prezinta drumul “întoarcerii in Iad” parcurs de catre fostul detinut politic de origine romana, Vasile Kovaliov, prin peisajul de tranzitie al regiunii Kolyma, cea mai temuta regiune a Gulagului sovietic.
La eliberarea din Lagarul nr. 4, Magadan, in anul 1957, majoritatea detinutilor n-a mai putut sa se intoarca acasa. Biletul de Lup– viza din pasaportul fiecaruia le interzicea sa revina in tara de origine sau sa traiasca la mai putin de 100 km de marile orase. In schimb, puteau sa-si intemeieze o familie cu care sa se stabileasca intr-una din coloniile muncitoresti ridicate in apropierea lagarelor.
Vasile Kovaliov n-a mai reusit acest lucru, traindu-si restul vietii in singuratate si dominat de incertitudini, neincredere si teama.
Amintirile lui recupereaza istoria unei copilării şi a unei familii care a devenit victima haosului istoric. Faptele relatate incep in perioada instaurării regimului de teroare care a decis organizarea Moldovei ca Republica socialista dupa anul 1940.
Povestea tragica a personajului genereaza alte si alte povesti: istoria bunicii din Cernauti, istoria mamei arestata pentru acte spionaj, istoria fratelui mai mic acuzat de diversionism la sfarsitul razboiului, istoria tatalui executat din ordinul Troicei sovietice.
In anul 1950, la varsta de 20 de ani, Vasile Kovaliov cade victima unui denunt si este arestat de NKVD. Acuzat de actiuni antisovietice si colaborationism cu armata romana, acesta este condamnat la 25 de ani de lagar in conditii severe si trimis dincolo de Cercul Polar, la minele de aur de pe Kolyma.In anii ’60, dupa eliberarea din lagar incearca sa revina acasa, in satul Olanesti din Moldova, insa este refuzat si retrimis pe Kolyma.
Dupa o viata intreaga in care a muncit alaturi de ceilalti tovarasi de lagar la constructia regiunii, aceasta ii pare batranului de nerecunoscut. Din fostul poligon de teste nucleare au mai ramas doar ruinele. Un peisaj post-apocaliptic, in descompunere, populat de o lume pestrita, care reflecta vadit istoria ultimilor 50 de ani. Gasim o societate mioapa, exilata, intr-un imperiu prea vast ca sa-si mai poata vedea si recunoaste diversele “natiuni”: localnici, fosti detinuti, fosti gardieni si familiile acestora, muncitori veniti pentru sporul de Nord, moldoveni care se cred rusi, rusi care cred ca sunt moldoveni. O “geografie psihologica” intr-un hazard istoric existential… Lumea tragica lasata mostenire de „Biletul de lup”.
Pe masura ce inaintam, descoperim nu numai o geografie a GULAG-ului – locurile de executie, gropile comune, fostele lagare, orasele fantoma, coloniile pentru deportati, dar si istoria unei generatii sacrificate in numele proiectului utopic comunist.
De la muncitorii care lucreaza la intretinerea drumului aflam ca soseaua federala M56, Kolyma Trassa, Yakutsk – Magadan pe care ne deplasam este supranumita “Drumul oaselor”, datorita numarului mare de detinuti care si-au pierdut viata pe durata constructiei ”Cei care mureau erau lasati pur si simplu in drum. Nu-i mai ingropa nimeni, ii aruncau doar in zapada. Li se spunea ghiocei. Pentru ca primavara ieseau la suprafata si atunci erau ingropati uneori…”
Filmata in intregime ca un road movie, calatoria se transforma intr-o incursiune prin istoria intima a Kolymezilor, in timp ce periplul lui Kovaliov devine pretextul pentru a descoperi “geografia” unei societati arestate pe locul fostelor lagare sovietice din Siberia.
Filmul, a carui realizare tehnica este sustinuta de TVR, va avea premiera in prima parte a anului 2014.
Reamintim ca, in anii precedenti, Asociatia STINDARD a mai primit sprijinul Departamentului Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni in realizarea unor proiecte in regiunile Cernauti si Herta (Ucraina). Tanara regizoare Manuela Morar este cunoscuta si pentru filmul ei, cu milioane de vizualizari online, A fost odata in Transilvania, in care sunt prezentate marturii despre atrocitatile ungurilor asupra romanilor in timpul ocupatiei maghiare din cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Sursa: Wolfticket.ro via Ziaristi Online
