Sorin Rosca Stanescu, ziaristul-senator, se afla sub un tir concertat al lucratorilor cu fosta si actuala Securitate din “upper-clasa” PSD, de la socrul Ilie Sarbu la ginericul Victor Ponta. Motivul: apararea judecatorului CEDO Corneliu Barsan, a carui functie este vanata de mafia homosexualilor si a “recuperatorilor” de pamanturi si imobiliare ale romanilor in beneficiul strainilor. Mafie a carei expresie istericoida este reprezentata de matroana homosexualilor Monica Macovei si agramaata judecatoare CCR (?!) Iulia Motoc, despre care graficianul academician Eugen Mihaescu, fost ambasador al Romaniei la UNESCO, afirma ca este bolnava psihic.
Cunoscutul ziarist Mirel Curea comenteaza cazul Rosca Stanescu pe contul sau de Facebook: “Sa fie foarte clar, am lucrat cu Sorin Rosca Stanescu cativa ani, il stiu bine de tot, eu l-am scos din casa lui Horia Tabacu, unde statea infundat in alcool de rusinea deconspirarii sale ca informator al Securitatii, ca sa-l angajez la Evenimentul Zilei, eu l-am invatat sa se spovedeasca public in chestiunea colaborarii sale cu Securitatea, eu i-am citit, i-am corectat si am dat drumul serialului “In cautarea propriului dosar”, aparut in Expres Magazin, in care isi povestea concubinajul cu un ofiter de la “informativul” USLA, personaj cu care viata m-a imprietenit extraordinar, este vorba despre generalul Gheorghe Dan, Dumnezeu sa-l odihneasca, eu nu l-am urmat, cand a incercat sa “fure” crema echipei care facea Evenimentul Zilei, tot eu stiu cati bani face, dar mai ales cum face in fata banilor, daaar…!
Dar in chestia cu Comisia Barsan are dreptate! Are dreptate beton! A zgariat cacatul USL fix pe verticala pungii de puroi. Aia de unde sta sa izbucneasca calitatea de ofiter SIE a lui Ponta, a socrului sau, a multor, foarte multor lideri PSD, impinsi de serviciile de informatii la varful PSD, tocmai pentru a controla cei mai puternic partid politic din Romania.”
Victor Roncea, care a lucrat la randul lui cu Sorin Rosca Stanescu, intervine in dezbaterea online cu textul lapidar: “Subscriu”, dupa care adauga mentiunea: “Sorin Rosca Stanescu nu a fost informator ci agent. E o mare diferenta. Mai ales cand stim ce cazuri trata. Anti-teroristii de azi ar trebui sa-i studieze operatiunile la scoala spionilor.”
Ramane insa ca SRS sa ne lamureasca, totusi, cand a avut dreptate: cand a facut campanie pentru USL afirmand ca nu este PDL (foto), cand l-a adus pe Traian Basescu la Bucuresti cu Audi-ul sau 100 ca sa-l faca presedinte de tara sau cand l-a bagat in originile sale materne, cand l-a sustinut pe Pacepa la fel ca Tismaneanu si kominternistii de sorginte KGB-ista sau cand l-a apreciat pe Larry Watts drept un adevarat “vanator de dusmani ai Romaniei“? Desigur, si altii ar trebui sa fie la fel de expliciti.
Iata si opinia lui Sorin Rosca Stanescu despre situatia in care se afla:
Diviziunea serpilor iese la atac
A existat, cum am mai explicat, o opozitie feroce, chiar de la inceput, fata de initiativa celor peste 70 de senatori de a face o Comisie de ancheta in cazul magistratului Birsan. Si asta in conditiile in care proiectul nu viza altceva decat radiografierea unui singur caz de aviz ilegal al unei interceptari telefonice. Ce o fi starnit atat de mult serparia? Ce se ascunde in spatele tuturor tentativelor de obturare a adevarului? Ce ilegalitati s-au savarsit? Cine e vinovatul? Cum a functionat asaltul serpilor asupra tentativei noastre de a afla adevarul? Am stenogramele dialogurilor purtate in Biroul Permanent al Senatului. Reiese foarte clar cine s-a opus. Si in ce fel. Mai intai s-a incercat musamalizarea cazului prin pasarea problemei la Comisia de control SRI. O comisie care a fost comparata, de multe persoane, cu un cimitir. Un cimitir al cauzelor. Unde crucile si pietrele de mormant s-au incurcat intre ele de multe ori. Sau au fost incurcate.
Scandalul interceptarii ilegale a magistratului Birsan dateaza de prin 2011. De ce nu s-o fi sesizat pana acum Comisia SRI? De ce a facut-o abia dupa ce eu, impreuna cu Dobritoiu si cu alti peste 70 de senatori, am initiat acest demers? E clar de ce. Partea mai nostima este ca doua saptamani, cat a tras de timp, Comisia SRI nu a facut de fapt nicio investigatie. Si-a insusit pur si simplu o informatie transmisa de conducerea SRI.
Dar era impotriva regulamentului Senatului ca o comisie solicitata de noi sa nu poata functiona. Astfel incat, cu strangere de inima, in cele din urma, Biroul Permanent, in care PNL este in minoritate, a luat decizia de a infiinta Comisia. Insa nu oricum. PSD si-a desemnat cu mare atentie oamenii. Refacand de cateva ori lista. Ca sa fie acolo cei mai “potriviti”.
Initial, UDMR care, prin Attila Verestoy, si-a exprimat totalul dezacord cu existenta Comisiei, a refuzat sa faca parte din ea. La fel PDL, pentru ca – nu-i asa? – dandanaua se produsese atunci cand acest partid, in alianta cu UDMR, se afla la putere. Dupa o saptamana, taman cand ar fi trebuit sa ne apucam de lucru – ce sa vezi? – brusc, UDMR si PDL decid sa faca totusi parte din Comisie. Se mai pierde astfel un timp, dar, in schimb, se creaza o noua majoritate in interiorul Comisiei de ancheta. A celorlalti. Si, in viteza, cu aceasta ocazie, se schimba, sub imperiul majoritatii, si denumirea Comisiei. Din denumire dispare sintagma “interceptare ilegala”, desi ilegalitatea fusese constatata de justitie. Si, fireste, mai trece timpul pentru ca si regulamentul trebuie modificat, nu-i asa?
Apropo de regulamentul de functionare al Comisiei de ancheta, tot majoritatea, care – iata un caz fara precedent in istoria Parlamentului Romaniei – a impus un presedinte, altul decat vreunul dintre initiatorii comisiei, a mai reusit o “performanta”. A secretizat lucrarile. Presa nu a mai avut acces. Dupa care s-au mai pierdut vreo doua trei saptamani de discutii destinate unui singur scop. Acela de a evita, cu orice pret, invitarea in fata Comisiei a magistratului Birsan. Voi reveni.
CorectNews via Ziaristi Online
