Despre retrocedările masive de proprietăţi prevăzute de guvernul Ponta
Prim ministrul României, Victor Ponta, a anunţat recent că va angaja răspunderea guvernului pentru proiectul legii imobilelor naţionalizate şi retrocedarea masivă, în natură, a unor proprietăţi naţionalizate de guvernele comuniste. Atragem respectuos atenţia opiniei publice că în Transilvania, după decembrie 1989, sub masca retrocedărilor s-au comis numeroase abuzuri, pescuinsu-se în ape tulburi, şi s-au împroprietărit de fapt unele instituţii religioase maghiare, care nu au fost niciodată proprietare ale unor imobile ce le-au fost atribuite deja de instanţe guvernamentale şi judecătoreşti din România. La fel s-a procedat şi cu pădurile, din cadrul composesoratelor silvice, forme asociative a căror membri erau şi români în zona Harghita-Covasna şi acum au devenit pur maghiare.
Ne-am aştepta astfel ca mai întâi guvernul actual să treac la cercetarea acestui fenomen jignitor pentru memoria istorică a românilor din Transilvania, nevoiţi să iasă astfel din centrele oraşelor transilvane ca în perioada Evului Mediu, pe timpul constituţiilor medievale ale Ardealului. Nu suntem de acord nici cu restituirea în natură a unor imobile unde funcţionează grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, indiferent dacă proprietarul a fost o instituţie de cult sau persoană particulară, întrucât se ajunge în Transilvania la fenomenul sus-amintit.
De asemenea, sute şi mii de comunităţi rurale din Transilvania nu au mai revenit la greco-catolicism, de bună voie, şi atunci fenomenul retrocedării către vechiul proprietar, pur şi simplu prin efectul unei legi hei-rupiste, devine un atac nedrept la viaţa spirituală a comunităţilor reale, de astăzi, şi nu o lege binecuvântată în numele unei dreptăţi atemporale şi la urma urmei inumane. Chiar împăratul Iosif al II-lea, în timpul lungii sale domnii (1765-1790), când în Transilvania erau numeroase conflicte între români pentru biserici cu ocazia trecerii de la o religie la alta, era atent, prin dispozitii clare, ca biserica să le revină enoriaşilor care au rămas majoritari într-o comunitate. Principiul de drept nu era unul strict juridic, ci se considera că biserica era a comunităţii, nu a unei religii.
Premierul Victor Ponta a anunţat, totodată că atunci când va angaja în Parlament răspunderea Guvernului pentru proiectul legii proprietăţilor naţionalizate, va cere cultelor “toate scuzele”, în numele României pentru abuzurile de sub regimul comunist, “asumând ceea ce s-a întâmplat negativ în istoria României”, şi a lansat un apel către aceste culte ca să susţină proiectul de lege. Considerăm ca este acesta un gest nobil, dar dacă nu este dublat concomitent de acelaşi demers de către cultele maghiare din România, faptul va apărea o pură formalitate de complezenţă, deoarece şi cultele maghiare trebuie să-şi ceară scuze pentru opresiunea de secole a reprezentanţilor lor, starea catolică, starea reformată şi starea unitariană din Dieta Transilvaniei, care au privat pe românii transilvăneni mai mult de o jumătate de mileniu de participare la viaţa politică a ţării, i-au ţinut pe români şi pe religia lor doar ca toleraţi şi nu ca pe cetăţeni cu drepturi depline în ţară.
De asemenea, reprezentanţi ai acestor culte au condus atrocităţi contra românilor la 1848-1849 şi după Dictatul de la Viena, în perioada 1940-1944 în Transilvania. Aşadar, fiind mare nevoie de o reconciliere istorică româno-maghiară, se impune un asemenea gest şi din partea reprezentanţilor cultelor maghiare.
Sperăm astfel că este momentul unei evaluări drepte şi umane a fenomenului retrocedărilor, bine cumpănite şi nu conjuncturale, pentru ca societatea românească sa fie împăcată că sunt făcute de o naţiune conştientă şi demnă, şi nu de o populatie spăşită, aflată în treabă, sub vremi.
Adoptarea unui asemenea legi, înseamnă o nouă “condamnare” a făuritorilor României Mari, după martirajul acestora în închisorile comuniste, şi o întoarcere în istorie, în urmă cu sute de ani. Repararea unor nedreptăţi istorice, nu poate fi făcută, prin comiterea altora, mult mai grave şi prin afectarea profundă a interesului naţional, pe termen lung.
Vasile LECHINŢAN, Ioan LĂCĂTUŞU
Sursa: Ziaristi Online
