Cand se lanseaza urmatorul volum al lui Larry Watts? Pe 15 aprilie! Pacepa stie

Istoricul Larry Watts susţine în noua sa carte, ce va fi lansată în aprilie, că acţiunile lui Ion Mihai Pacepa în America au avut rezultatele unei veritabile dezinformări sovietice.

„Adevărul“ continuă astăzi prezentarea noului volum al cărţii lui Larry Watts, „Războiul clandestin al Blocului sovietic contra României“, în care autorul pune cap la cap atât activitatea generalului Ion Mihai Pacepa în Statele Unite, cât şi declaraţiile făcute de acesta după plecarea din România, concluzionând că toate reflectă comportamentul unui ofiţer KGB. Volumul, publicat de Editura Rao, va fi lansat pe 15 aprilie.

„Am lucrat 27 de ani pentru KGB“ este una dintre declaraţiile fostului şef al spionajului românesc pe care Watts o leagă direct de contactul acestuia cu serviciul de spionaj al Uniunii Sovietice. Însă, un fapt mai important decât apartenenţa lui Pacepa la structurile KGB, spune Watts, este faptul că prezentarea făcută de acesta politicii internaţionale şi de securitate a României se potriveşte perfect intoxicării lansate de Moscova, ce avea ca scop deteriorarea relaţiilor româno-americane şi compromiterea relaţiei României cu toţi partenerii săi occidentali.

Sovietologul Larry Watts mai subliniază că acţiunile întreprinse de generalul Pacepa în Statele Unite au avut ca scop compromiterea imaginii României. Astfel, Pacepa arată în cartea „Orizonturi roşii“, că Nicolae Ceauşescu manifesta o ură profundă faţă de Statele Unite şi că îl dispreţuia pe preşedintele american Jimmy Carter. Totodată, Pacepa l-a acuzat pe Ceauşescu, în cartea sa, că fura tehnologie laser, de satelit şi de computer din Statele Unite ale Americii pentru a le preda Moscovei, tehnologie disponibilă celor de la Bucureşti din 1976 odată cu încheierea pactului pentru cooperare militară româno-americană. Rezultatul acestor acţiuni, concluzionează Watts, nu arată în mod necesar că Ion Mihai Pacepa a fost agent KGB, ci demonstrează că întreprinderea sa în America a avut rezultatele unei veritabile dezinformări sovietice.

„Odată cu venirea la putere în State a lui Ronald Reagan şi a conservatorilor republicani, problema comunismului din statele din Uniunea Sovietică a căpătat mai multă importanţă, având în vedere că aceştia, spre deosebire de colegii lor democraţi, erau mult mai înclinaţi să creadă în «conspiraţia sovietică» potrivit căreia Kremlinul controla întreaga lume comunistă“, explică Watts, arătând că această teamă a conservatorilor americani a fost un pământ rodnic pentru informaţiile livrate de Pacepa despre România.

SUA nu ne-au scutit de taxe

Larry Watts consideră că Statele Unite nu au acordat României „Clauza naţiunii celei mai favorizate“ în relaţiile comerciale decât la câţiva ani după căderea comunismului şi din cauza lui Pacepa. Watts susţine, în cartea sa, că generalul ar fi convins „cel puţin un ofiţer FBI“ că eforturile României de a obţine înlesnirile comerciale şi cele de a îmbunătăţi relaţiile româno-americane ar fi fost „parte a unei acţiuni acoperite ostile“. Sovietologul arată că Pacepa nu a susţinut acordarea privilegiului României nici după 1989. „În vreme ce toţi ceilalţi aliaţi ai Moscovei din cadrul Tratatului au reprimit clauza aproape imediat dupa căderea regimurilor comuniste, României, care avea nevoie de clauză şi de asistenţă economică în mai mare măsură decât celelalte state, i s-a interzis în primii ani ai tranziţiei accesul pe pieţele americane şi la credite“, scrie Larry Watts, într-un fragment al cărţii sale făcut public pe site-ul ZiaristiOnline.ro (Vedeti LARRY L. WATTS DESPRE PACEPA-KGB (I)).

„Luând în calcul direcţia în care a acţionat Pacepa, cred că este plauzibil să credem că a continuat să lucreze pentru KGB împotriva României şi, mai ales, împotriva lui Nicolae Ceauşescu“, explică Larry Watts.

Pacepa, folositor Statelor Unite

Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Externe (SIE) Cătălin Harnagea, unul intre susţinătorii reabilitării lui Ion Mihai Pacepa după 1989, a explicat, pentru „Adevărul“, că acuzaţiile aduse generalului sunt nefondate. „Nu am avut şi nu am vreun motiv să cred că generalul Pacepa a fost agent sau ofiţer KGB pe timpul cât a lucrat în cadrul Direcţiei Securităţii Statului“, spune Harnagea (Corect: Direcţia Generală a Securităţii Statului sau Departamentul Securitatii Statului, sau Departamentul de Informatii Externe, numele avut la “defectarea” lui Pacepa – Nota Z.O.). Fostul şef SIE a subliniat că girul de încredere pe care i-l acordă generalului Pacepa este acelaşi acordat şi de „establishmentul politico-militar de la Washington din 1978 până astăzi“. Totodată, Harnagea a precizat că în sprijinul acestei variante vine şi declaraţia oficială a Guvernului american, care a evaluat activitatea generalului Pacepa drept „o importantă şi unică contribuţie adusă Statelor Unite“. Cătălin Harnagea a mai spus că singurul care poate spune de ce a ales să ceară azil politic în Statele Unite este generalul Pacepa, însă consideră că acesta nu a mers acolo la ordinele vreunei Puteri, având în vedere că la momentul respectiv „toate părţile (Bucureşti, Washington şi Moscova) s-au arătat surprinse de gestul lui“.

Primul volum, lansat în prezenţa şefului SRI

Şeful Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, a participat la lansarea primului volum, „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni!“, al cărţii lui Watts. Cu această ocazie, şeful SRI a făcut un comentariu al cărţii sovietologului, în care a adus în discuţie presiunea constantă sub care se află serviciile de informaţii, arătând că România a fost forţată să reziste unor puternice ofensive informatice.

„Istoria nu poate fi segmentată aşa de uşor. Cei care o fac o fac cu riscul voalării filmului general. Istoria are fire care sunt continue, chiar dacă un regim sau altul s-a prăbuşit din diverse cauze. În cartea lui Larry Watts este prezentă lupta nevăzută a serviciilor de informaţii cu diferite forţe puse în joc de un punct strategic sau altul, luptă pe care eu o ştiu în calitatea de şef al Serviciului Român de Informaţii. Este o carte importantă pentru că aduce în discuţie ceva ce ne-a blocat evoluţia organică într-un anumit interval istoric, respectiv lupta pentru prezervarea independenţei unei Românii aflate la interfaţa unor forţe extrem de puternice. Ţara noastră a fost nevoită să reziste unei ofensive informative menită să devieze cursul istoric asumat la nivelul României de atunci“, a spus George Maior.(Vedeti Roncea Ro: Cum a fost la lansarea cartii lui Larry Watts, cu seful SRI, George Maior, ex-seful SIE Ioan Talpes, istoricul Mihai Retegan si sociologul Vasile Dancu. AUDIO/FOTO/VIDEO)

Unii se simt cu „musca pe căciulă“

Generalul Aurel Rogojan, fostul şef de cabinet al generalului Iulian Vlad (în perioada în care acesta conducea Departamentul Securităţii Statului), a comentat, într-un interviu acordat site-ului ZiaristiOnline.ro, că miza lucrării lui Larry Watts este aceea de a restabili adevărul istoric. În opinia lui Rogojan, cei care contestă lucrarea lui Watts sunt „pioni din vasta agentură a serviciilor speciale sovietice rătăciţi printre realităţile zilelor noastre“. „Cei care contestă ansamblul acestei lucrări de foarte mare importanţă nu pot fi consideraţi nici istorici, nici cu preocupări ştiinţifice, în genere, ci, pur şi simplu, pioni din vasta agentură a serviciilor speciale sovietice rătăciţi printre realităţile zilelor noastre. Ei încearcă să apere istoria şi memoria KGB-ului. Lucrarea conţine şi unele erori, inerente întinderii sale, dar acestea pălesc în faţa mizelor atinse. Mize care servesc restabilirii adevărului istoric şi României (…) Unii sunt deranjaţi că documentele pe care se bazează Larry Watts îi demască, iar ceilalţi se simt cu «musca pe căciulă»…“, a spus Rogojan.

Ion Mihai Pacepa, achitat în 1999 Generalul Ion Mihai Pacepa a fost condamnat la moarte de Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România (RSR) pe 17 august 1978 pentru infracţiunile de trădare, dezertare şi refuz de înapoiere în ţară. Tribunalul i-a retras, de asemenea, rangul de general şi a dispus confiscarea totală a averii. Pe 7 iunie 1999, Curtea Supremă de Justiţie a casat sentinţa de condamnare la moarte, fiind anulate şi pedepsele complementare.

Sursa (ciudata dupa parerea noastra – Nota Z.O.): “Adeverul”

Foto: Eduard Enea (sus) si Pacepa.ro (jos)

Vedeti si:

“Adeverul” se intreaba:

A fost generalul Ioan Mihai Pacepa agent KGB?

Un istoric american familiarizat cu România încă din anii ’80 urmează să publice o carte care, susţine el, dovedeşte că fuga lui Ioan Mihai Pacepa, în 1978, ar fi fost o operaţiune a KGB.

„Am lucrat 27 de ani pentru KGB şi am defectat acum 26 de ani“. A spus-o Mihai Ioan Pacepa, fostul şef al spionajului românesc până în 1978, la un simpozion organizat în aprilie 2004 de revista americană Frontline şi intitulat „Resurecţia KGB“. Vorbea acolo Pacepa într-o companie selectă: disidentul rus Vladimir Bukovski şi fostul şef al CIA între 1993 şi 1995, James Woolsey.

Pornind de la această declaraţie, care poate fi interpretată în egală măsură ca o metaforă sau ca un autodenunţ involuntar, istoricul american Larry Watts, un expert în istoria servicilor secrete din fostul lagăr comunist, pregăteşte o lucrare ce îşi propune să dovedească faptul că vorbele lui Pacepa ar fi fost mai degrabă un autodenunţ. Mai exact, Larry Watts susţine că fuga din România a generalul-locotenentului de Securitate Ioan Mihai Pacepa, în iulie 1978, a fost de fapt o sofisticată operaţiune a KGB, menită a compromite relaţiile cordiale ce se năşteau în acea perioadă întrre statul român şi unele cancelarii occidentale.

Unealta ruşilor

În iunie 1978, cu o lună înainte ca Pacepa să defecteze, Nicolae Ceauşescu tocmai efectuase o antologică vizită la Londra, împreună cu Elena Ceauşescu, şi îşi aranjaseră diplomatic privilegiul de a fi plimbaţi în caleaşcă cu Regina Elisabeta a II-a. Anterior, Ceauşescu vizitase şi SUA, în 1970, la invitaţia preşedintelui Richard Nixon, acelaşi care vizitase România în 1969, urmat apoi de succesorul său, Gerald Ford, care a venit în România în 1975.

Larry Watts susţine că lucrarea sa, care a consultat arhive ale serviciilor secrete americane şi occidentale, va dovedi faptul că fuga lui Pacepa din ţară a fost făcută la ordinul KGB, cu scopul de a deteriora relaţiile României cu Occidentul. El insistă pe faptul că generalul de Securitate a afirmat cu tărie, după ce a fugit, că Nicolae Ceauşescu era de fapt o unealtă a ruşilor şi politica sa de distanţare de Kremlin şi de apropiere de cancelariile vestice ar fi fost, de fapt, o operaţiune a ruşilor de infiltrare a liderului comunist român în anturajul liderilor occidentali.

Watts susţine că serviciile de informaţii vest-germane ar fi avertizat încă din iulie 1978 autorităţile americane că Pacepa n-ar fi un defector tocmai sincer, ci că ar fi dirijat de către KGB, dar americanii n-au tratat cu seriozitate avertismentul. Larry Watts spune că protecţia de care s-a bucurat Pacepa la Washington ar fi fost o simplă chestiune de geopolitică. „În primii doi ani de la fuga sa, cât timp a fost preşedinte democratul Jimmy Carter, Pacepa nu prea a fost băgat în seamă. El a început să fie luat în serios abia după ce la Casa Albă s-a instalat republicanul Ronald Reagan, care a avut o politică anticomunistă mult mai accentuată şi atunci s-a folosit de Pacepa“, susţine Larry Watts.

Ceauşescu nu înţelege mesajul

În teoria lui Watts, apropierea dintre Administraţia americană şi Kremlin, manifestată după ce la conducerea Uniunii Sovietice a venit Mihail Gorbaciov, în 1985, nu a fost înţeleasă corect de către Nicolae Ceauşescu, care a continuat să meargă pe calea comunismului dur şi pur. În asemenea condiţii, publicarea de către Pacepa, în 1988, a cărţii „Orizonturi roşii“ ar fost un avertisment transmis lui Ceauşescu, în urma unei înţelegeri dintre Kremlin şi Casa albă.

„De ce credeţi că a trebuit să aştepte Pacepa vreme de 10 ani publicarea acestei cărţi?“, întreabă retoric Watts, spre a-şi întări ipoteza că fugarul ar fi fost o simplă unealtă a unui KGB care avea, la sfârşitul anilor ’80, alte interese decât cu 10 ani mai devreme. Larry Watts îşi mai sprijină teoria şi pe alte declaraţii de-ale lui Pacepa.

Astfel, acesta ar fi declarat în mai multe rânduri, în SUA, că superiorul său de facto de la Moscova era generalul Alexandr Saharovski, şeful spionajului sovietic în cea mai crâncenă perioadă a Războiului Rece.

L-am întrebat pe Larry Watts dacă lucrările sale, care au scopul evident de a-l pune într-o altă lumină decât cea oficială pe Pacepa, nu i-au stârnit neplăceri din partea autorităţilor SUA sau din partea CIA. „Am avut unele discuţii în contradictoriu cu unii agenţi de teren ai CIA, dar consider că aceştia lucrează la un nivel scăzut, nu au percepţia tabloului de ansamblu“, a spus Watts. Dar aţi încercat să vorbiţi vreodată cu Pacepa însuşi?. „Nici nu am avut nevoie, arhivele pe care le-am studiat sunt mai mult decât concludente, Pacepa nu avea ce noutăţi să-mi mai ofere“, ne-a declarat istoricul.

Talpeş susţine ipoteza

Ipotezele lui Larry Watts sunt pe deplin împărtăşite şi de generalul Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe al României între anii 1992-1997. „Pacepa nu a livrat informaţii deosebite americanilor, scopul lui a fost de a distruge credibilitatea externă a României, la comanda celor pentru care a lucrat dintotdeauna. Defectarea sa a fost semnul că România trebuia să primească o corijare din partea sovieticilor, din cauza politicii de relativă independenţă promovată de Ceauşescu“, spune Talpeş.

Totuşi, în ultimii ani s-a afirmat şi că fuga lui Pacepa s-a datorat nu atât unui proces de conştiinţă a acestuia, ci faptului că era pe cale să-i fie descoperite o serie întreagă de fapte de corupţie. Ioan Talpeş nu vede o contradicţie aici: „El era într-un moment dificil şi din cauza iminentei descoperiri a faptelor de corupţie şi atunci s-a decis să i se ordone defectarea“.

Reabilitarea în doi timpi a lui Ioan Mihai Pacepa

Generalul-locotenet de Securitate a fost condamnat la moarte în contumacie în 1978, la scurt timp după fuga sa, sub acuzaţia de trădare. În 1999, în timpul regimului Constantinescu, după o înverşunată campanie de presă derulată de Sorin Roşca Stănescu şi de ziarul său, „Ziua“, procurorul general al României a formulat un recurs în anulare, iar Curtea Supremă de Justiţie i-a anulat condamnarea la moarte şi l-a reabilitat. Iar în anul 2004, Ioan Mihai Pacepa a intentat un nou proces, pe care l-a şi câştigat, şi în urma căruia i-au fost date înapoi gradele militare şi pensia.

În timpul acestui ultim proces, Ioan Talpeş era consilierul prezidenţial pentru siguranţă naţională al preşedintelui Iliescu. L-am întrebat dacă atunci, în calitatea pe care o avea, a întreprins demersuri menite a i se retrage reabilitarea sau măcar de a bloca recâştigarea drepturilor militare de către Pacepa. „Nu am făcut nimic, pentru că ar fi fost penibil pentru statul român. Domnul Iliescu a tratat chestiunea ca pe o formulă acceptabilă, a lăsat lucrurile să meargă de la sine. Procesul a fost administrat de doamna Stănoiu, care era ministru al Justiţiei, şi care a preferat să nu pericliteze relaţia României cu SUA“, a explicat Talpeş.

Cine e Larry Watts

Larry Watts este un istoric american care a venit la studii în România încă din anii ’80 şi a legat încă de atunci o trainică prietenie cu Ioan Talpeş, care până în 1990 a lucrat la Institutul de Istorie şi Teorie Militară şi la Editura Militară. Specializarea lui Watts sunt serviciile de informaţii din fostul bloc comunist.

Sursa: Dan Anghel / “Adeverul”

Resurse: Ziaristi Online si LarryLWatts.com

Related Posts

Leave a Reply Cancel reply