Drapelul secuiesc pe Parlamentul României și declarațiile iresponsabile ale lui Valeriu Zgonea
de Dan Tanasa
Ieri am aflat că decizia Biroului Permanent și a grupurilor parlamentare din Camera Deputaților a fost aceea de a nu reacționa oficial în chestiunea arborării drapelului secuiesc pe clădirea Parlamentului Ungariei. Tot ieri președintele Senatului României, Crin Antonescu, declara că nu se justifică o poziție oficială a Parlamentului României în această chestiune. Așadar decizie finală la București: Parlamentul României nu va reacționa oficial. Din păcate, ceea ce nu au înțeles Zgonea și Antonescu este faptul că și opțiunea de a nu reacționa este tot o reacție. Cum se vede reacția liderilor Parlamentului României?
Valeriu Zgonea și orbul găinii
Decizia Biroului Permanent al Camerei Deputaților a fost comunicată de președintele Camerei, PSD-istul Valeriu Zgonea. Redau citatul declarației preluat de Hotnews de pe Agerpres (nu am găsit declarația pe Agerpres):
“Decizia Biroului Permanent si a grupurilor parlamentare intr-o chestiune pe care eu o consider un joc de copii, din punctul nostru de vedere relatia dintre Parlamentul Romaniei si Parlamentul Ungariei este mult mai importanta decat comportamentul emotional al unor politicieni din ambele tari, am considerat oportun ca in acest moment sa nu avem nicio reactie la arborarea unui steag care nu apartine heraldicii si simbolisticii romanesti pe Parlamentul ungar. Este o chestiune pe care statul respectiv o decide. Din punctul nostru de vedere nu avem ce sa comentam, suntem preocupati in acest moment de viata romanilor, de generarea locurilor de munca, de o legislatie care sa fie coerenta pentru Romania ca stat membru al UE. Decizia a fost luata in unanimitate, astfel incat Parlamentul Romaniei considera ca aceasta a fost o reactie emotionala a unor politicieni, un joc de copii, noi nu intram in aceasta disputa. Nu traversam cea mai fericita perioada a relatiilor dintre Romania si Ungaria, dar asta nu inseamna ca trebuie sa adancim groapa pe care unii incearca sa o sape intre cele doua popoare si state vecine si prietene”, a spus Zgonea, dupa sedinta conducerii Camerei. El a adaugat ca ministrul de Externe si Guvernul Romaniei au avut o reactie puternica in aceasta privinta, “suficient de matura si echilibrata”.
Aici Zgonea nu poate fi acuzat de prostie. Cel mult i se poate imputa faptul că e orb. Arborarea drapelului secuiesc pe clădirea Parlamentului Ungariei nu a fost făcută de către niște tineri teribiliști, așa cum a înțeles se pare Zgonea și restul celor din Biroul Permanent. Drapelul a fost arborat în mod cât se poate de oficial de conducerea Parlamentului Ungariei. Poate că la București pare a fi o joacă de copii însă la Budapesta nu a fost absolut deloc așa.
”…steag care nu apartine heraldicii si simbolisticii romanesti”. I-auzi! Serios? Dar oare acel drapel nu se dorește a fi al secuilor din România? Sunt cumva secui în Ungaria pe care acel drapel să-i reprezinte? Evident că nu! Acel drapel a fost arborat acolo TOCMAI pentu că se dorește a reprezenta pe secuii din România. Iar asta nu este o speculație! Nu! Budapesta chiar asta a declarat: că arborează acest drapel în semn de solidaritate cu lupta pentru autonomie teritorială a secuilor din România!
Dacă Zgonea ar fi dat un simplu search pe goagăl ar fi văzut că acei ”unii” care încearcă să sape groapa dintre cele două popoare sunt de fapt președintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover, care a inițiat personal ceremonia de arborare a drapelului, și șeful Guvernului de la Budapesta, care a tolerat declarațiile absolut iresponsabile și în afara uzanțelor diplomatice ale ambasadorului său la București, Oszkar Fuzes. Deci se vede foarte clar cine anume încearcă să sape o groapă în relațiile diplomatice dintre România și Ungaria.
Realitatea ne arată, din nou, că guvernul lui Victor Ponta răspunde la șantajul UDMR. Kelemen Hunor declara ieri că ar fi de ”cascadorii râsului” ca Parlamentul României să reacționeze oficial la gestul Parlamentului de la Budapesta. Dorința UDMR a fost onorată. Din nou!
Ce aștepta ministrul Titus Corlățean de la Parlamentul României
Titus Corlăţean
Potrivit Mediafax, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, sâmbătă seară, răspunzând unei întrebări legată de arborarea steagului secuiesc în Parlamentul ungar, că aşteaptă o reacţie din partea conducerii Parlamentului de la Bucureşti “în sensul unei demnităţi a poziţiei”.
“Aştept şi eu o reacţie din partea conducerii Parlamentului României, nu în sensul de a fi mai încinşi la minte decât sunt cei de la Jobbik, sau cei care agită spiritele la Budapesta, dar în sensul unei demnităţi a poziţiei şi în sensul unui semnal foarte clar. Şi aici sunt de acord cu ceea ce spunea domnul Năstase”, a spus Corlăţean, la Antena 3.
Corlățean nu aștepta o reacție din partea Parlamentului României pentru că simțea că nu poate face față situației ci pentru că ministul Corlățean știe ce înseamnă uzanțele diplomatice iar când un stat cu care ai relații diplomatice face un gest ostil la adresa ta trebuie să reacționezi. Dacă după declarația secretarului de stat din Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta, Zsolt Nemeth, MAE de la București a reacționat, uzanțele diplomatice cereau ca Parlamentul României să reacționeze la gestul președintelui Parlamentului Ungariei. Nu pentru că ar fi dorit să adâncească groapa, ci pentru că asta cer uzanțele diplomatice și pentru că așa transmiți o poziție fermă, coerentă și demnă. Practic, prin decizia de a nu reacționa, Parlamentul României a dus în derizoriu reacțiile de până acum ale ministerului condus de Corlățean. Per ansamblu, România transmite din nou cancelariilor europene un mesaj lipsit de coerență și demnitate.
Zgonea plusează și vrea drapelul secuiesc în fața Parlamentului României
“Din punctul nostru de vedere, daca vreti sa avem o reactie, le-am si propus colegilor mei sa facem in fata (n.r. – in fata Palatului Parlamentului) un ansamblu in care sa avem steagurile fiecarui judet, heraldica si simbolistica fiecarui judet. Este si o mandrie si o onoare pentru presedintele fiecarui consiliu judetean sa vada in fata Parlamentului Romaniei – asa cum vedeti si in fata Parlamentului maghiar sau ungar – simbolistica fiecarei comunitati din care provenim noi”, a afirmat Zgonea citat de Agerpres.
Aici Zgonea poate fi acuzat de prostie. Zgonea se arată deschis să pună în practică dorința celor de la Partidul Civic Maghiar care au solicitat în repetate rânduri ca drapelul secuiesc să fie arborat în/pe/la Parlamentul României. Toată opinia publică știe că drapelul județului Harghita și cel al județului Covasna sunt identice cu drapelul așa-zisului ținut secuiesc, un drapel inventat de curând de către Consiliul Național Secuiesc, o organizație neînregistrată juridic în România și care militează pentru autonomia teritorială a maghiarilor, și despre care heraldistul Szekeres Attila, cel care a realizat toate stemele localităților din județele Covasna și Harghita (steme din care reprezentarea românilor lipsește evident!) a afirmat deja că este de fapt o față de pernă (detalii aici) și că el nu l-ar arbora.
Într-un moment de nebunie/prostie președintele Camerei Deputaților se arată dispus să arboreze drapelele tuturor județelor, și deci și pe cele ale județelor Covasna și Harghita, în fața Parlamentului României. Practic, Parlamentului României nu doar că nu reacționează la gestul sfidător al Parlamentului Ungariei ci chiar îi va urma exemplul. Mesajul a fost deja preluat la Budapesta, agențiile de presă titrând faptul că Bucureștiul va arbora cel puțin un drapel secuiesc în fața Parlamentului României (detalii aici). Evident, ungurii își râd în barbă de noi. Nu doar că nu vom reacționa la gestul lor, dar ne-au convins chiar să arborăm și noi drapelul secuiesc pe Parlament.
Zgonea face această afirmație după ce Curtea de Apel Târgu Mureș a ANULAT definitiv și irevocabil hotărârea Consiliului Județean Harghita, condus de UDMR-istul Borboly Csaba, prin care a fost adoptat drapelul județului Harghita (documentul aici). Și, contrar celor opinate de mulți habarniști, instanța a anulat acel drapel nu pentru că era identic cu cel secuiesc, ci pentru că legislația românească nu permite existența unor drapele ale unităților administrativ-teritoriale. Deci județul Harghita NU are în acest moment un drapel. La fel nici municipiul Târgu Secuiesc nu are un drapel pentru simplul fapt că a fost anulat definitiv și irevocabil în iulie 2010 (documentul aici). În concluzie, cea vrea să facă Zgonea este la fel de ilegal ca și cee ce fac instituțiile publice din Covasna și Harghita care arborează drapelul secuiesc pe școli, grădinițe, spitale, primării etc.
Ce spune legea?
În România nu există în acest moment o legislație care să permită consiliilor locale sau județene să adopte steaguri proprii ale unităților administrativ-teritoriale. Singurul
dr. Codrin Munteanu
simbol pe care un consiliul local/județean îl poate adopta legal în acest moment este stema, care este reglementată de H.G. nr. 25/2003. Potrivit Deciziei nr. 625/R pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 2062/119/2009, decizie prin care a fost anulată definitiv și irevocabil hotărârea Consiliului Local Târgu Secuiesc prin care a fost adoptat un drapel al municipiului, ”Instanța de recurs reține că legea a individualizat fără dubii care sunt simbolurile pe care le poate avea, în cazul de față, un municipiul, respectiv stema. Nu există în lege referiri la posibilitatea instituirii de către un consiliu local al unei unități administrativ teritoriale (nota mea: este și cazul consiliului județean!) a unor alte simboluri – cum sunt cele din prezenta cauză: drapel și fanion. Nu se pot asimila stemei alte simboluri întrucât legea nu prevede această posibilitate”. (documentul aici)
De altfel, o persoană mult mai avizată decât Zgonea pe acest subiect, fostul prefect al județului Covasna, dr. Codrin Munteanu, a declarat în luna noimebrie a anului trecut că ”Singurul simbol care poate fi aprobat legal, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi prevăzut ca atare ca simbol al unităţii administrativ-teritoriale este stema. Nu există în legislaţia românească conceptul de steag al unităţii administrativ-teritoriale” (detalii aici).
Zgonea s-a dezis și el de românii din Covasna și Harghita
Tot Agerpres, preluat de Hotnews, puncteză și o altă declarație a lui Valeriu Zgonea cu privire la simbolistica din Covasna și Harghita. ”Zgonea a precizat ca judetele Harghita si Covasna au o heraldica, o simbolistica aprobata de statul roman si aceea va fi prezenta pe steagul care va fi arborat la Parlament alaturi de celelalte”.
Zgonea se dezice și el de românii din Covasna și Harghita care au protestat în nenumărate rânduri cu privire la faptul că autoritățile publice locale din Covasna și Harghita adoptă tot felul de steme și drapele în simbolistica cărora românii NU sunt reprezentați. Evident că toate aceste simboluri au fost adoptate legal de către statul român (cel puțin stemele!) însă ele au fost adoptate în mandatul guvernelor Tăriceanu și Boc la șantajul ordinar al UDMR. Românii din Covasna și Harghita se așteptau ca acum, odată cu schimbarea puterii, cineva să le facă și lor dreptate iar toate aceste hotărâri prin care au fost adoptate steme din care ei lipsesc să fie modificate. Mesajul lui Zgonea este cât se poate de clar: își asumă hotărârile antiromânești ale guvernelor anterioare!
Sursa: Dan Tanasa Blog
Cititi si:
Răsucire cu 180 de grade în 24 de ore: PDL nu mai contestă arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc
Există unele voci din USL care susţin că „războiul” din PDL nu reprezintă altceva decât o făcătură care să ocupe agenda media. Un eveniment petrecut luni a fost deja speculat de unii politicieni din USL.
Ce declara duminică oficial Cezar Preda…
Duminică, 17 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă la PDL (deci într-un cadru oficial), Cezar Preda făcea următoarele declaraţii: „Vom cere Parlamentului României să elaboreze o declaraţie de presă, prin care să aibă o poziţie oficială în opoziţie cu poziţia Parlamentului ungar (…) Noi mâine (luni 18 februarie – n.a.), la Biroul Permanent Naţional, vom face un draft de propunere, pe care îl vom înainta Parlamentului şi, în consens, toate partidele politice, va trebui să ieşim cu o declaraţie de presă, o declaraţie comună, adresată Parlamentului ungar (…) A fost, din punctul meu de vedere, picătura care a umplut paharul poziţia Parlamentului ungar şi, ca răspuns, Parlamentul României trebuie să aibă o dezbatere de urgenţă şi să poziţioneze la modul în care România, prin Parlamentul său, vede rezolvarea acestei probleme”.
…şi ce a declarat Vasile Blaga, luni
Luni, 18 februarie, după şedinţa BPN al PDL, preşedintele partidului, Vasile Blaga a făcut următoarele precizări pe subiectul scandalului declanşat de arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc în ţară şi pe Parlamentul de la Budapesta: „Am avut ieri intenţia de a avea o abordare echilibrată a acestei teme, care risca să inflameze opinia publică şi astăzi s-a şi întâmplat. Am văzut intervenţii nelalocul lor ale lui Puiu Haşotti şi Adrian Năstase, de aceea nu mai iniţiem nicio astfel de abordare, pentru că iată unde se ajunge. Vrei să faci un lucru bun şi mulţi doresc să ducă această temă într-o dezbatere naţionalistă, care nu face bine nici României şi nici Ungariei”.
Cine a decis răsucirea cu 180 de grade?
După cum se vede, conducerea PDL, pe parcursul a 24 de ore, s-a răsucit cu 180 de grade. Argumentele răsucirii, declaraţiile lui Puiu Haşotti şi Adrian Năstase (apropo, de când contează pentru PDL declaraţiile de acum ale fostului premier PSD?), sunt mai mult decât subţiri. Iată de fapt ce a declarat liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti: „Trebuie să dăm dovadă de calm, trebuie să dăm dovadă de înţelepciune, dar în acelaşi timp trebuie să le spunem cât se poate de elegant, de civilizat, de colegial, parlamentarilor maghiari că în situaţia în care vor continua cu gesturi ofensatorii la adresa instituţiilor fundamentale ale României şi ale poporului român vom fi nevoiţi să luăm şi noi atitudine. Atitudine înseamnă anumite rezerve în legătură cu relaţiile între cele două Parlamente, atitudini rezervate faţă de existenţa sau inexistenţa grupurilor de prietenie … Dar înainte de a avea Parlamentul o reacţie, va trebui ca preşedintele Traian Băsescu să aibă o reacţie faţă de amicul său Viktor Orban, premierul maghiar, care se află – în umbra, poate – în fruntea acestor atitudini”.
Ce este de reproşat acestei declaraţii ale senatorului PNL? Nimic. Este una moderată, de bun-simţ, elegantă şi care nu conţine nici 1% vreun element de escaladare a naţionalismului prost înţeles. Deci argumentul „declaraţie nelalocul ei, Haşotti” cade din start. Repetăm, nu ştim şi nu contează ce a declarat Adrian Năstase.
Şi atunci, de ce s-a răsucit PDL, mai ales că duminică Cezar Preda critica reacţia MAE – „Bâlbele din zona MAE, reacţiile întârziate ne-au condus la o noua escaladare a acestui conflict, iar în ceea ce priveste luarile de pozitie ale autoritatilor statului român responsabile cu aplicarea legii, fiecare dintre noi a vazut ca ele au fost slabe şi fără continut”. Deci duminică pentru PDL reacţia MAE a fost una slabă, iar luni, o declaraţie a moderată şi elegantă a unui oficial PNL escalada naţionalismul. Suntem şi în faţa unei contradicţii în termeni şi teme.
Mai mult, dacă Parlamentul adopta o luare de poziţie, PDL s-ar fi putut chiar lăuda cu paternitatea ideii, ţinând cont de faptul că ei au ieşit în presă cu ideea, o idee mult mai bună decât a lui Valeriu Zgonea, care a propus arborarea pe Casa Poporului a tuturor steagurilor judeţelor din România.
Voci din USL susţin că solicitarea lui Haşotti a deranjat prin faptul că a cerut (normal) o reacţie din partea lui Traian Băsescu. Adică exact ceea ce nu doreşte – a şi refuzat oficial acest lucru – şi de care fuge ca de dracu’ preşedintele României. De ce nu doreşte, s-a scris: Băsescu are obligaţii faţă de autorităţile de la Budapesta pentru că acestea au intervenit decisiv şi au determinat etnicii maghiari din România să participe la referendumul din 29 iulie. Aceleaşi voci din USL merg mai departe: Traian Băsescu a dat „la loc comanda” pe acest subiect conducerii PDL. Care s-a executat în cadrul şedinţei BPN.
Sursa: Ziaristi Online
