MOSCOVA NU CREDE ÎN LACRIMI:

N. CEAUŞESCU LA KREMLIN (1965)

de Prof Univ Dr Gh Buzatu

Similitudinile sunt mai mult decât tulburătoare! Generalul Ion Antonescu a preluat puterea la începutul lui septembrie 1940, iar în 21-23 noiembrie 1940 se prezenta deja la Berlin, fiind primit la Cancelaria Reichului şi angajând negocieri cu însuşi Adolf Hitler şi principalii săi sfetnici. Aidoma, după exact un sfert de veac, Nicolae Ceauşescu – după numai câteva luni de la „investirea” sa, drept urmaş al lui Gh. Gheorghiu-Dej, ca lider al regimului comunist de la Bucureşti, s-a deplasat între 3 şi 11 septembrie 1965, în fruntea unei delegaţii impresionante, la Moscova, tot în „bârlogul lupilor”, dar de această dată la Kremlin, unde a fost întâmpinat de liderul comunist sovietic Leonid I. Brejnev şi colegii, cu care de asemenea a angajat ample discuţii, pigmentate cu scurte excursii şi contacte în restul URSS.

Fără pretenţii nejustificate, dar de aproximativ un secol mai multe probleme capitale (de ordin teritorial, ideologic ori economico-financiar) se află la originile disputelor dintre Moscova şi Bucureşti[1], contradicţiile manifestate conducând într-un rând la un război deschis între 1941 şi 1944. Războiul din Est, angajat de Ion Antonescu alături de Germania şi aliaţii ori sateliţii ei, a purtat de la un capăt la altul (22 iunie 1941 – 23 august 1944) un caracter drept şi naţional[2], de eliberare necondiţionată a provinciilor istorice (Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa), ocupate sub ameninţarea forţei de U.R.S.S. în iunie – iulie 1940[3].

În contextul examinat, problema Tezaurului Băncii Naţionale a României trimis în 1916-1917 la Moscova şi-a aflat, în chip adecvat, rolul său în abordările, preocupările şi acţiunile liderilor politici, diplomatici, militari sau finanţiştilor de la Bucureşti, atât în perioada ce a prefaţat al doilea război mondial ori în anii conflagraţiei din 1939-1945[4], cât şi după 1944/1945, când la Bucureşti s-a instalat regimul de dictatură comunistă[5].

Nu a fost de fel surprinzător că Nicolae Ceauşescu, abia instalat în martie 1965 şi confirmat de Congresul P.C.R. din iulie 1965 în „vârful piramidei” politice de la Bucureşti, efectuând prima sa vizită la Moscova în calitate de lider, a apreciat necesar să ridice deschis, cu brutalitate chiar, în faţa conducerii de la Kremlin (Leonid I. Brejnev, Alexei N. Kosîghin, Andrei A. Gromîko, Iuri V. Andropov ş.a.) problema Tezaurului.

Stenograma întrevederilor de la Moscova din septembrie 1965, publicată fragmentar în anexa prezentului capitol, atestă elocvent – dacă mai era nevoie – în ce măsură Nicolae Ceauşescu, alături ori deopotrivă cu alte chestiuni pendinte între România şi U.R.S.S. în epocă (arhivele P.C.R. de la Moscova, dosarele Dunării de Jos, ale dublei cetăţenii ori ale vizelor reciproce etc.), a insistat asupra Tezaurului. În acest scop, la întrevederile cu liderii sovietici din zilele de 4 şi 9-10 septembrie 1965 Ceauşescu a beneficiat excelent de susţinerea unora dintre colaboratorii săi eminenţi – I. Gh. Maurer, Al. Bârlădeanu şi Paul Niculescu-Mizil, el însuşi asumându-şi – după cum se poate lesne constata din documentele anexate[6] – conducerea, de o manieră magistrală, a „ostilităţilor” desfăşurate la Kremlin.

Demersurile lui N. Ceauşescu şi ale colaboratorilor lor la Kremlin, în ciuda virulenţei liderilor comunişti româneşti, au amintit mai degrabă cu „plângerile” de altădată ale domnilor medievali ori ale trimişilor acestora la Marea Poartă, aşadar la Istanbul. Similitudinile de situaţii merg însă şi mai departe: atunci, în plină epocă medievală, ca şi în 1965, în toiul veacului al XX-lea, s-a constatat că nici Istanbulul, şi nici Moscova … nu credeau în lacrimi!

Vedeti si PDF DOC: 1977 August 17 – Brezhnev–Ceausescu Talks in Crimeea on Romania’s Separate Foreign and Security Policy Positions, the Clash Over Historiography, Refusal to Accept Characterizations of the Moldavian People, Language, and Nation as Non-Romanian, and Denial of Any Territorial Claims Against the Soviet Union [Translated by Larry L. Watts]

Woodrow Wilson Center – Cold War International History Project – E-Dossier No. 29 – The Soviet-Romanian Clash over History, Identity and Dominion – by Larry Watts

Ceauşescu în faţa lui Brejnev: Basarabia, pamânt românesc! – DOSARELE Basarabia-Bucovina.Info

ANEXE

– I –

Fragmente din stenograma discuţiilor desfăşurate la Moscova

între delegaţiile de partid şi de stat română şi sovietică,

4-11 septembrie 1965

La discuţii au participat:

– din partea română tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Guină, Andrei Păcuraru;

– din partea sovietică tovarăşii: L. I. Brejnev. A. N. Kosîghin, N. V. Podgornîi, A. N. Şelepin, I. V. Andropov, A. A. Gromîko, N. V. Novikov, P. F. Lomako, I. K. Jegalin, L. F. Ilicev.

Au tradus tovarăşii: Roşu Gheorghe şi Papkin Alexandr Vasilievici.

Au stenografiat tovarăşii: Mateescu Constantin şi Gheorghiţă Elena.

Discuţiile au început la ora 10,00.

Integral la Basarabia-Bucovina.Info