Spionii Moscovei cad în ţările NATOTentaculele Federaţiei Ruse din ţările NATO sunt deosebit de agresive, totuşi, unul câte unul, spionii Moscovei sunt descoperiţi de aliaţi. Deocamdată, în România nu a fost arestat nimeni pentru spionaj în favoarea Federaţiei Ruse, lucru care ar trebui să ne îngrijoreze.
Baza Ramstein, bine „ţintită”
La începutul acestei luni, poliţia germană a arestat un angajat al NATO pentru spionaj în favoarea Federaţiei Ruse. Manfred K. are 60 de ani și lucra la Baza SUA din Ramstein, Germania, şi este acuzat că a sustras informaţii clasificate secrete pentru a le vinde. Date care au reieşit până acum din anchetă, făcute publice, avansează faptul că Manfred K. a primit 10 milioane de dolari de la FSB, serviciul de securitate al Federaţiei Ruse, urmaşul KGB. Uriaşa bază militară de la Ramstein reprezintă sediul Forţelor Aeriene Americane din Europa, dar adăposteşte şi unul dintre cele două comandamente aeriene ale NATO. Afacerea de spionaj afectează şi România, pentru că, în februarie, Baza de la Ramstein a fost planificată să primească un rol primordial în comanda şi controlul sistemului scutului antirachetă aliat. Elementele americane ale scutului antirachetă de pe teritoriul ţării noastre vor funcţiona integrat în acest angrenaj euroatlantic, tocmai de aceea informaţiile furnizate de Manfred K. Moscovei sunt de natură să îngrijoreze.
Trădătorul din Marina canadiană
Eforturile aliate au mai paralizat un spion al Moscovei la sfârşitul lunii trecute. Astfel, la 25 iulie, a fost arestat în Canada un ofiţer al Serviciului de Informaţii al Forţelor Navale canadiene sub acuzaţia că a furnizat în ultimii cinci ani informaţii secrete reprezentanţilor Federaţiei Ruse. Sublocotenentul Jeffrey Paul Delisle a livrat informaţii care afectează securitatea naţională a SUA, Marii Britanii, Canadei, Australiei şi Noii Zeelande, iar comunitatea de informaţii din aceste state încă inventariază dezastrul produs de ofiţer. Acestor cazuri foarte recente li se adaugă arestarea de anul trecut a lui Sandor Laborc, şef al serviciului de informaţii maghiar, şi care ajunsese în poziţia de şef al Comitetului pentru Informaţii al NATO. Sandor Laborc fusese şcolit, în tinereţe, chiar de KGB, la academia sa. De asemenea, pentru a ne putea face o idee despre cât de percutantă este Moscova, să reamintim şi reţeaua de „ilegali” din care făcea parte şi Anna Chapman, descoperită în SUA.
România, pe lista de priorităţi a Moscovei
Pe acest fond al unei confruntări deosebite din lumea spionajului ar trebui să fim, cu siguranţă, alarmaţi că în România, stat UE şi NATO, după decembrie ’89, nu s-au găsit spioni ai Moscovei şi nicio afacere de spionaj pro-rusă de amploare nu a ieşit la suprafaţă. Fiind ţară de graniţă, care desparte lumea euroatlantică de spaţiul CSI, ne putem imagina că reprezentăm o miză majoră pentru serviciile de informaţii ruse. Motive sunt multe: bazele americane, scutul antirachetă, armata reformată, independenţa ortodoxismului faţă de Moscova, conductele petroliere, permeabilitatea graniţelor, Portul Constanţa şi politica la Marea Neagră, susţinerea fraţilor români din Republica Moldova pentru integrarea euroatlantică, rezervele naturale etc. Dar care ar putea fi cauzele nedescoperirii urmelor moscovite din România? N-avem cum să nu ţinem cont de faptul că în decembrie ’89 România făcea parte, încă, din Tratatul de la Varşovia, iar aprobarea Moscovei, în multe chestiuni, se subînţelegea. Atunci s-au pus bazele noii vieţi politico-economice din România democratică şi ale sistemului de securitate, cu tot cu actorii lor. Probabil că elemente importante încă mai rezistă.
Sursa: Q Magazine
Foto: Nato-Romania.Ro
