La 15 zile de la incidentul teribil, căruia i-a căzut victimă Cosmin Marinescu, puştiul de 15 ani care a fost agresat şi umilit de colegii săi unguri de la lotul naţional de hochei, chiar de Ziua Naţională a României, vineri s-a mai scris o pagină neagră în istoria sportului nostru. La meciul naţionalelor României şi Ungariei, desfăşurat la Miercurea-Ciuc, jucătorii României au preferat să tacă la imnul nostru de stat, dar au cântat imnul maghiarilor!
1.551 de spectatori, conform raportului oficial de joc, au asistat vineri seară, cu începere de la 18.30, la confruntarea România – Ungaria, din cadrul turneului “Euro Ice-hockey Challenge”, desfăşurat la Miercurea- Ciuc, pe patinoarul Vakar Lajos, chiar în locul în care Cosmin Marinescu a fost pedepsit de colegii săi pentru “vina” de a fi român. Primul meci România – Ungaria desfăşurat în ultimii 30 de ani la noi acasă s-a dovedit un spectacol sportiv de o calitate remarcabilă, tricolorii conduşi de pe margine de canadianul Thomas Skinner reuşind să se impună, surprinzător, cu 4-1 (0-0, 2-0, 2-1). Cu 24 de etnici maghiari în lotul României, dintr-un total de 26, plus portarul Adrian Catrinoi şi ucraineanul naturalizat Pisarenko, România nu a fost fluierată aproape deloc la imn, la începutul jocului, lucru demn de remarcat, în sensul bun al cuvântului.
Peter Levente a dat tonul la imn
Din păcate, dacă în momentul în care se intona “Deşteaptă-te, române!”, tot lotul României prezent pe gheaţă a ascultat în tăcere, când a venit rândul imnului maghiar, câţiva dintre jucătorii naţionalei noastre au cântat mai cu foc chiar decât oaspeţii serii!
Printre cei mai vocali s-au dovedit Peter Levente şi Zsombor Antal, ca şi câţiva dintre oficialii de etnie maghiară ai Federaţiei Române de Hochei, cărora nu li s-a părut nimic ciudat atunci când jucătorii naţionalei României au preferat să tacă la imnul nostru, dar să urle din toţi bojocii la imnul Ungariei. Mai mult, după intonarea ambelor imnuri de stat, membrii celor două echipe, ca de altfel şi întreaga sală, au cântat într-un singur glas imnul Ţinutului Secuiesc, deşi era vorba de o întâlnire oficială, nu de o şuşă amicală, în care fiecare participant poate veni cu muzica lui de acasă. La fel de scandalos, imnul Ţinutului Secuiesc a fost cântat şi la finalul partidei, cu participarea conducerii federale de sorginte maghiară, dar şi cu susţinerea înflăcărată a tuturor hocheiştilor români, care au demonstrat că pentru ei tricoul naţionalei noastre nu înseamnă absolut nimic.
