Romanii din Ucraina: Mai intai, sa stim despre ce e vorba. Ultima parte

de Corneliu Vlad

Am fost, asadar, in nordul Bucovinei, tinut cu istorie multa si ravasita, cu multe semintii si stapaniri care s-au perindat prin aceste locuri cu paduri de fagi (caci Bukovina, in limbile slavilor inseamna Tara Fagilor). In Codrii Cosminului s-a luptat Stefan cel Mare si am vazut padurea, astazi una tanara, in purpura si aurul toamnei, la scoala din Cernauti a invatat carte eternul neadaptabil Mihai Eminovici de la dascalul sau Aron Pumnul, care i-a inspirat si prima poezie ce i-a vazut lumina tiparului, aici s-a auzit vioara lui Ciprian Porumbescu, de aici au pornit fratii Hurmuzachi sa stranga constiincios documente despre istoria romanilor, dar mai ales aici au trait si traiesc de veacuri oamenii moldoveni ai pamantului, si in Moldova sloboda, si in Moldova robita de turci, si in Moldova ciopartita de habsburgi, preluata de Imperiul tarist, de cel sovietic, iar acum parte a statului independent al Ucrainei unde romanii sunt a doua minoritate nationala.

Nu ezit sa recunosc ca nici eu, asemenea multor romani, nu stiu prea multe sau asa cum trebuie istoria acestui tinut locuit si de romani. Chiar si cei dintre noi care au avut sansa de a face istorie – nu alternativa! – la scoala, nu cunoastem atat cat s-ar cuveni viata de azi, de ieri si de demult (secolul al XVIII-lea sa zicem) a romanilor bucovineni de la nord de Putna. Prin bunavointa domnului Radu Cosma, director la Departamentul pentru romanii de pretutindeni , mi-a cazut in mana o carte cu totul deosebita (pe care mi-a imprumutat-o, dar nu am de gand sa i-o mai restitui): “Bucovina in primele descirieri geografice, isotrice si geografice”. Cartea a aparut in 2011 la Editura Alexandru cel Bun din Cernauti si o datoram eminentului membru al Academiei Romane Radu Grigorovici, care insoteste textele antologate cu “introduceri, postfete, note si comentarii”. Textele dateaza din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea si apartin generalului austriac Gabrilel von Spleny, boierului Vasile Bals si carturarului Ion Budai-Deleanu. Asemenea lui Dimitrie Cantemir, generalul Spleny face o Descriere a Bucovinei pentru Curtea imperiala de la Viena, in anul 1775, cand aceasta parte a Moldovei istorice a fost anexata de Imperiul habsburgic. Vasile Bals a trimis, si el, in 1780, un memoriu pe aceeaasi tema Curtii imperiale, iar de la Ion Budai-Deleanu ne este restituit un manuscris intocmit in 1803. Trei lucrari documentare fundamentale despre starile de fapt din Bucovina – un tinut la fel de inapoiat si inainte, si dupa ocupatia habsburgica, bogat in resurse dar cu oameni saraci, prezentati cu virtutile si defectele lor, un tinut cu administratii corupte si incompetente ce nu puteau sa asigure acestei parti de lume propasirea pe care o merita. Datele si faptele cuprinse in textele de la confluenta secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea reconstituie si exact, si sugestiv, viata unui tinut romanesc atat de putin cunoscut noua si ca istorie, si ca actualitate, fiind de neocolit pentru cunoasterea realitatii adevarate a Bucovinei.

Si tot de la domnul director Radu Cosma sunt in posesia altei carti de referinta, “Unirea Bucovinei-1918”, de Radu Economu, tiparita tot la Editura Alexandru cel Bun din Cernauti, tot in 2011. Reintregirea Bucovinei cu Patria Mama este prezentata in intreaga ei maretie si marele ei dramatism, inclusiv cu “punctele negre” ignorate de obicei de istoricii romani , dar speculate de cei ce ne contesta drepturile. “Bucovina, aceasta rana deschisa a sufletului romanesc, este una din dramele batranului continent”, scrie autorul cartii in prefata sa. O drama care inseamna astazi in primul rand o lupta pentru drepturile legitime si europene ale limbii romane pe un pamant locuit dintotdeauna si de romani.

La Forumurile lor, ziaristii care scriu romaneste se cunosc si experimenteaza formule de conlucrare intre ei. Dar cunosc si locurile, si comunitatile romanesti in care se intalnesc, iata, acum pentru a treia oara. De aceasta, am avut revelatia nordului Bucovinei, atat cat s-a putut, in cele trei zile de dezbateri si niciuna in scop turistic. Pacat. N-ar fi fost voiaj turistic, ci o incursiune documentara. Bucovina profunda ramane a fi, si nu numai pentru ei, un taram de redescoperit, de regasit, ca tinut de langa inima. Si cu romanii de acolo, si cu ucrainenii, sunt multe de facut impreuna.

Cititi si:

ASPECTE – de Corneliu Vlad. Romanii din Ucraina: Mai intai, sa stim despre ce e vorba (I)

Romanii din Ucraina: Mai intai, sa stim despre ce e vorba. A doua analiza a lui Corneliu Vlad

Romanii din Ucraina: Mai intai, sa stim despre ce e vorba. A treia analiza a lui Corneliu Vlad