Baconschi i-a mancat din nou din palma ambasadorului Ungariei la Bucuresti

Ambasadorul Ungariei în România, Fuzes Oskar, susţine că Guvernul României l-a asigurat că va studia chestiunea plăcuţei amplasată lângă statuia lui Matei Corvin. El a declarat că a avut „o întâlnire amicală şi constructivă la Ministerul român de Externe” şi că are „încredere că problema va fi rezolvată foarte curând, iar plăcuţa să fie îndepărtată”, transmite NapocaNews. Ciudatul ministru Baconschi are deja antecedente pe linia slujirii Ungariei impotriva intereselor Romaniei. La “sarbatoarea” maghiara de 15 martie – cand ar trebui sa comemoram 40.000 de romani ucisi de unguri in 1848 – Baconschi a aparat-o public pe sotia ambasadorului Ungariei dupa ce aceasta a citat din versurile criminalului de razboi antisemit si antiroman Wass Albert. Placa marelui istoric roman Nicolae Iorga „nu are nici un rost, ci doar un singur scop, umilirea maghiarilor. Am primit asigurări că Guvernul României va studia legalitatea amplasării plăcuţei”, a spus Fuzes Oskar dupa intalnirea cu Baconschi, care mai e si prim-vicepresedinte al PDL. Se pune asadar, si acum, intrebarea fireasca: in numele cui da ministrul Baconschi aceste garantii?

Vinerea trecuta, membrii UDMR în Consiliul Judeţean Cluj, precum şi vicepreşedintele Emoke Fekete, au părăsit şedinţa consiliului, dorind astfel să protesteze împotriva amplas dupa intalnrii citatului din Nicolae Iorga lângă statuia lui Matei Corvin. Consilierul judeţean Vakar Istvan consideră că a fost încălcată brutal autorizaţia de construire a proiectului statuii lui Matei Corvin şi a spus că în acelaşi fel vor protesta şi consilierii locali ai UDMR din Consiliul Local Cluj-Napoca. Protestul consilierilor judeţeni ai UDMR venea după ce primarul Sorin Apostu spunea că amplasarea plăcuţei plăcuţei respective s-a făcut legal.

În chestiune a intervenit şi Ministrul Culturii, Kelemen Hunor -preşedintele UDMR-, care a cerut “îndepărtarea neitarziata” a plăcuţei cu citatul lui Iorga, pe motiv că nu sunt respectate prevederile legale. La randul lor, mai multe organizatii ale romanilor le-au cerut presedintelui si premierului “indepartarea neintarziata” a lui Hunor din functia de ministru al Culturii maghiare din Romania.

Pe plăcuţa amplasată lângă statuia lui Matei Corvin este inscripţionat citatul din Nicolae Iorga –„Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, când încerca să învingă Moldova nebiruită”-, plăcuţă care fusese amplastă pe monument în anul 1932, mai aminteste NapocaNews.

Presa din Ardeal comenteaza aprig pe marginea acestei noi batalii anti si pro-Romania, ignorata de “presa mare” de la Bucuresti. Directorul cotidianului “Cuvantul Liber” de la Targu Mures, reputatul jurnalist si om de cultura Lazar Ladariu, scrie un editorial lamuritor asupra problemei, pe care il reproducem mai jos:

Cine permite un fals istoric, sfidarea şi umilirea românilor în inima Ardealului?

„Ansamblul monumental Matia Corvin, reprezentându-l pe regele Matia (ecvestru) şi pe cei patru generali ai săi, a fost dezvelit în anul 1902, în piaţa centrală a Clujului.” „Realizat prin subscripţii publice, de sculptorul Janos Fadrusz (Ioan Fadruţiu, din Galda, al cărui nume a fost ungurizat), monumentul a devenit, de-a lungul timpului, unul dintre semnele distinctive ale oraşului de pe Someş, în memoria regelui Matei Corvin, născut aici – din părinţi români – Iancu de Hunedoara şi Saveta Sălăjan (şi ea cu nume maghiarizat).” „Românul Matei Corvin a devenit cel mai mare rege al Ungariei (1458-1490). În anul 1467, armata Ungariei, în frunte cu regele Matei Corvin, a pornit război şi a vrut să cucerească Moldova.” „După cum se ştie, în bătălia de la Baia, conform derulării istorice a evenimentelor şi a adevărului, a ieşit învingător domnitorul Ştefan cel Mare. O săgeată a unui răzeş moldovean l-a nimerit pe regele Matei Corvin în bărbăţie. (…) S-a salvat cu fuga de pe câmpul de luptă.” Acesta-i adevărul istoric!

Numai că, prin grupul statuar Matei Corvin, din centrul Clujului, situat pe locul cetăţii (Napoca), de pe vremea dacilor şi a scurtei ocupaţii romane, „autorităţile ungureşti de la Budapesta au impus, în locul adevărului, un fals istoric”! În ce consta el? „Steagul Moldovei nebiruite stă la picioarele regelui Ungariei şi ale generalilor lui.” Un fals şi, totodată, o umilinţă. O umilinţă, un afront şi o jignire pentru români! „Românii din inima Ardealului, după Unirea de la Alba-Iulia, 1 Decembrie 1918, considerau o jignire acest neadevăr în tânăra Românie Mare şi au intenţionat să demoleze statuia regelui Ungariei.” Cuiva i-a venit o idee salvatoare. În anul 1921, pe soclul statuii lui Matei Corvin a fost amplasată o placă din bronz, cu un text scris de Nicolae Iorga: „Biruitor în războaie, învins numai la Baia, de propriul său neam, când încerca să învingă Moldova nebiruită!”. O idee, într-adevăr salvatoare, pentru restituirea adevărului istoric!
Numai că omul este sub vremi! Au venit, la 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, zilele, lunile şi anii timpurilor învolburate, de jale şi umilinţe pentru românii ardeleni. În acele timpuri ale viforului vremelnic, placa istoricului Nicolae Iorga a fost înlăturată de pe monument „de către unguri şi alţi alogeni”. Evident, pe Horthy Miklos, amiralul fără mare, intrat pe cal alb în Clujul din inima Ardealului, l-a iritat placa, conţinând îndreptarea unui fals istoric. Îl enerva adevărul, aşa că a ordonat înlăturarea ei, urgent. Adevărul de la Baia nu era pe placul autorităţilor horthyste de ocupaţie, neputând tolera că „oastea regelui Matei Corvinul a fost înfrântă- de bravii oşteni moldoveni, iar regele, în mod umilitor, a fost nevoit să fugă de la locul confruntării militare”.
„În pofida eforturilor disperate ale unor forţe revizionist-revanşarde, plăcuţa, repusă acolo unde-i este locul, la 1 Decembrie 1992, de Gheorghe Funar, primarul Clujului, preşedinte al PUNR, a rămas până în momentul demarării lucrărilor de reparare a monumentului. La încheierea acestor lucrări, însă, ciudat lucru, executanţii «au uitat» să mai reamplaseze plăcuţa.” În plus, falsului istoric anterior i s-a mai adăugat un „kitsch ordinar şi de prostgust”, dictat de forţele revizioniste de la Budapesta: la comanda finanţatorului ungur, participant la lucrări alături de cel clujean, monumentul original a fost mutilat, prin amplasarea unei „cununi aurite, de lauri, în jurul frunţii regelui”.
Şi, iată, ce nici nu puteam să gândim noi, românii, s-a întâmplat!
Acum, la început de secol 21 şi de mileniu trei, „la directivele UDMR, personal ale ministrului Culturii (maghiare?!), Kelemen Hunor, şi sub supravegherea ambasadorului Ungariei la Bucureşti, odată cu restaurarea statuii, intenţionat, ca pe timpul administraţiei horthyste, a fost îndepărtată placa”, precum şi cele două grupuri de catarge cu drapelele României, din spatele grupului statuar, stârnind un scandal enorm. Noua provocare iredentist-şovină şi extremistă a zilelor noastre, a reuşit! Cum se face că executanţii lucrărilor de reparare a monumentului „au uitat” să mai reamplaseze tocmai plăcuţa? Ce au de spus, apoi, „specialiştii clujeni în materie de protejare a monumentelor istorice”? Pentru ei, „legale” să mai fie doar măsurile dispuse de autorităţile administraţiei horthyste de ocupaţie vremelnică a nordului Ardealului, prin Dictatul de la Viena, care, samavolnic, au îndepărtat plăcuţa cu textul istoricului Nicolae Iorga? Ne întoarcem, astfel, la vremurile paginii negre a istoriei Ardealului, pământ românesc? Ignoranţă? Rea-credinţă? Prostie? Sau toate la un loc?! Cine, oare, îşi permite să susţină că textul acela de pe plăcuţă „nu mai este binevenit şi nu mai trebuie reamplasat”? Pe cine supără adevărul istoric? Oare acest adevăr nu trebuie să fie precumpănitor şi să ia locul „promovării unor interese de tip neorevizionist şi revanşard”, în deplină „perpetuare a dispreţului faţă de istorie şi adevăr, de către forţe ce n-au încetat să viseze la refacerea Ungariei Mari”, înteţind tensiunile „dintre români şi maghiari în spaţiul transilvan”?!
Pentru „respectarea istoriei noastre naţionale şi a adevărului”, pentru înlăturarea „sfidării samavolnice, a afrontului adus românilor ardeleni (şi nu numai!), plăcuţa cu textul istoricului Nicolae Iorga trebuie reamplasată, urgent, pe monument”. O cer numeroasele intervenţii publice, solid argumentate, ale unor academicieni, istorici, scriitori, ziarişti, pentru eliminarea acestei flagrante încălcări a legii, a bunului-simţ, a adevărului. Printr-un memoriu adresat, la 10 aprilie 2011, Primăriei municipiului Cluj-Napoca şi Consiliului Local municipal, academicienii Camil Mureşan, Horia Colan, Ioan Aurel Pop, Dumitru Protase, Nicolae Edroiu, Marius Porumb, Emil Burzo, profesorii universitari doctori Liviu Pop, Ioan Bolovan, Gheorghe Lazarovici, Teodor Vidam, Ironim Marţian, Teodor Buhăţel, istoricii Gelu Neamţu, Nicolae Sabău, Ioan Chindriş, pictorul Teodor Botiş, medicul dr. Traian Neamţu, scriitorii Constantin Zărnescu, Doina Cetea, Viorel Cacoveanu, Mariana Bojan, inginerul Liviu Horodan, cărora li s-au alăturat ieşenii dr. Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, dr. Dumitru Ivănescu, dr. Silviu Văcaru, dr. Andi Mihalache, drd. Mihai Mîrza, alţi intelectuali români au protestat împotriva samavolniciei UDMR-iste şi a unor forţe din Ungaria ostile României. „Asumându-ne întreaga istorie a municipiului Cluj- Napoca – se precizează în memoriu -, inclusiv responsabilităţile faţă de importantul său destin cultural şi ştiinţific, al promovării valorilor europene de toleranţă, umanism, grad înalt de civilizaţie, adevăr, demnitate şi dreptate (inclusiv pe durata lor istorică), am constatat, cu surprindere, că, la terminarea lucrărilor de restaurare a grupului statuar Matei (Matia) Corvinul, nu s-a repus pe soclu textul marelui istoric Nicolae Iorga. Cu atât mai mult cu cât acest text a făcut parte din istoria monumentului şi din mentalul colectiv al Clujului. Precizăm că aplicarea pe soclu a respectivului text explicativ a fost urmarea protestului intelectualităţii române clujene interbelice faţă de mesajul din 1902, cu steagul Moldovei înclinat la picioarele regelui Matei Corvinul. SOLICITĂM, prin urmare, Primăriei şi Consiliului Local ale municipiului Cluj-Napoca să întreprindă toate demersurile necesare, în limita atribuţiilor legale şi ca responsabilitate faţă de memoria înaintaşilor, pentru reamplasarea pe soclul monumentului a textului marelui Nicolae Iorga. Soluţiile optime, înţelepte şi neîntârziate, rămân un privilegiu al dialogurilor şi al consultărilor Domniilor Voastre cu specialiştii în domeniu. Solicitarea noastră nu se vrea decât o punte de legătură, respect şi reciproca preţuire între două culturi şi popoare, reprezentate atât de bine de marea personalitate a regelui Matei Corvinul. Restituirea adevărului ar fi un gest de minimă reparaţie morală faţă de promovarea, în timp, a unui neadevăr istoric, transmis la nivel simbolic de monumentul recent restaurat în forma iniţială din 1902, inaugurat, în aprilie 2011, în absenţa textului din 1921. Aşteptăm ca Primăria şi Consiliul Local să-şi asume responsabilitatea morală faţă de locuitorii urbei şi să răspundă memoriului nostru prin gestul firesc de repunere în drepturi a demnităţii româneşti.”
De asemenea, „Asociaţia Noi, Romanii”, din Covasna, a cerut repunerea, pe soclul statuii regelui Matei Corvinul din Cluj-Napoca, a textului aparţinând marelui istoric Nicolae Iorga, dat jos la începutul lucrărilor de renovare a grupului statuar, argumentând, în demersul făcut, că „adevărurile istoriei nu trebuie ascunse”. Mai ales că plăcuţa amintită a mai fost odată distrusă, de horthyşti! Iar azi au fost înlăturate şi catargele cu steagurile tricolore din spatele grupului statuar. Din răspunsul dat de Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei din Cluj-Napoca, reţinem, cu stupoare, că există „voci puternice care cer reamplasarea plăcuţei”, dar există şi „o opoziţie, la fel de puternică, împotriva acestui gest, considerat inutil, din moment ce textul nu era la momentul inaugurării sale”. Din acelaşi răspuns paradoxal mai reţinem că acum ne aflăm „în etapa de evaluare şi de culegere a tuturor punctelor de vedere, de analiză a argumentelor istorice invocate de către ambele părţi, urmând ca o decizie să fie luată şi anunţată ulterior”.
Ce ruşine! În România anului 2011 adevărul istoric să fie vârât sub obroc, în urma unei târguieli mizerabile între PD-L şi UDMR, aflate la guvernare! Al cui primar a fost actualul premier, Emil Boc? Al Clujului! Cine-i primar actual al municipiului de pe Someş? Tot un PDL-ist! În ce ţară se află Cluj-Napoca? Străinii şi struţo-cămila să fie cei care dictează autorităţilor şi instituţiilor Statului Român, pe pământ românesc, ce să facă? Un guvern trădător acceptă un fals istoric nepermis, în inima României, o umilinţă, o sfidare samavolnică, un afront, o mutilare a monumentului, din partea unor forţe revizioniste? Ruşinii de la Arad, prin reamplasarea statuii Ungariei Mari, simbol al urii milenare şi al intoleranţei, i se adaugă acum şi sfidarea istoriei şi a adevărului, prin umilirea adusă românilor din inima Ardealului, prin falsul istoric de la Cluj-Napoca.
P.S. Mulţumiri colegiale doamnei Mariana Cristescu, şeful secţiei- cultură la „Cuvântul liber”, domnilor prof. univ. dr. Gheorghe Funar, fost primar al municipiului Cluj-Napoca şi senator al României, prof. univ. dr. Dan Brudaşcu, fost deputat, pentru sprijinul dat la realizarea acestui material.

Articol preluat din cotidianul Cuvântul liber de la Târgu- Mureş, din data de 24 mai 2011, reprodus si de Condeiul Ardelean