Comunicat: SPECIALIŞTI DIN MEDIUL ACADEMIC ROMÂNESC ÎNFIINŢEAZĂ GRUPUL INDEPENDENT PENTRU MONITORIZAREA PATRIMONIULUI CULTURAL DIN ROŞIA MONTANĂ
Bucureşti, 15 februarie 2011 – Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPRM) îşi anunţă înfiinţarea, având următorii membri fondatori: Acad. Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române, Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO), Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi ştiinţe Istorice a Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia, Prof. Univ. Dr. Ioan Opriş Universitatea Valahia din Târgovişte, Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius din Constanţa.
Componenţa acestui Grup independent, care oferă consultanţă de specialitate, este flexibilă, grupului urmând să i se alăture, pe parcursul activităţii, specialişti şi oameni de ştiinţă cu experienţă şi competenţe recunoscute, implicaţi în salvarea, conservarea şi punerea în valoare a vestigiilor de patrimoniu cultural.
“Membrii grupului pun în centrul preocupărilor lor situaţia patrimoniului cultural, privită pentru prima oară ca scop în sine. Grupul pe care l-am înfiinţat urmăreşte în egală măsură să ofere o platformă de reală şi onestă dezbatere a problemelor legate de patrimoniul cultural, care animă opinii ferm exprimate, dar a căror argumentare ştiinţifică lipseşte adesea. În egală măsură, dorim să contribuim şi la rezolvarea problemelor actuale de patrimoniu cultural de la Roşia Montană, aflat în grav pericol de degradare, în absenţa unor urgente politici si strategii coerente şi aplicabile. De aceea, intenţionăm să monitorizăm starea vestigiilor culturale de la Roşia Montană şi să identificăm, împreună cu autorităţile statului şi cu alţi specialişti, cele mai bune soluţii de conservare, restaurare şi punere în circulaţie ştiinţifică şi turistică a patrimoniului cultural”, declară Acad. Răzvan Theodorescu.
Demersul de constituire a acestui organism a avut la bază preocupările şi îngrijorările exprimate de asociaţiile profesionale, de Academia Română, de asociaţiile neguvernamentale şi de reprezentanţi ai societăţii civile în legătură cu situaţia actuală şi viitorul patrimoniului cultural de la Roşia Montană.
Potrivit convingerilor grupului independent, patrimoniul cultural este o resursă inepuizabilă
care poate să asigure dezvoltarea durabilă a zonei, dar acest lucru nu se poate face decât în condiţiile în care vestigiile istorice sunt cercetate, conservate, restaurate şi puse în valoare la standarde contemporane, iar comunitatea locală conştientizează valorea lor şi se raportează la ele în consecinţă.
Primul rezultat al activităţii GIMPRM va fi o analiză obiectivă şi profesionistă a situaţiei patrimoniului cultural, arheologic, istoric şi etnologic din zonă. Prin documentele pe care le va redacta, Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană urmează să emită recomandări către compania minieră, către autorităţile statului sau către orice altă entitate ale cărei activităţi vor afecta starea patrimoniului cultural din zonă.
În acest sens, Grupul îşi exprimă disponibilitatea de a colabora şi de a asculta opiniile tuturor specialiştilor în domeniu cu adevărat interesaţi de soarta patrimoniului cultural din Roşia Montană.
Formarea Grupului independent de monitorizare este rodul unei iniţiative private a membrilor săi. Grupul reprezintă opiniile exclusiv ştiinţifice ale membrilor săi şi nu angajează instituţiile din care provin. În spiritul unei depline transparenţe, GIMPRM anunţă că va fi sprijinit logistic de către Roşia Montană Gold Corporation, având garanţia fermă a unei activităţi de sine stătătoare, independente şi obiective.
Pentru informaţii, purtătorul de cuvant al grupului este Dr. Cosmin Popa, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Române. Tel 0745.767.359, email grupmonitorizare@gmail.com.
Scurte prezentări ale membrilor-fondatori:
Acad. Alexandru Vulpe
Șeful Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, reputat arheolog, specialist în preistorie. Începând din 1991 este directorul Institutului de Arheologie din Bucureşti. Din 1973 până în prezent este membru în Colegiul de redacţie al revistei “The Journal of Indo-European Studies”, McLean, Virginia USA, din 1976 este membru corespondent al Institutului Arheologic German, membru al Comitetului executiv al Uniunii Internaţionale de Știinţe Pre- şi Protoistorice. A susținut prelegeri și cursuri la universitățile din București, Heidelberg, Berlin, Bonn, Frankfurt am Main, Marburg, Münster, Giessen, Saarbrücken.
Autor al unui număr considerabil de monografii științifice, dintre care unele apărute și în străinătate, precum și a peste 500 de articole și studii de specialitate publicate în reviste academice din țară și din străinătate. Decorat cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor.
- ·4 voci în : Encyklopädisches Handbuch zur Vor- und Frühgeschichte, sub redacţia lui Jan Filip, Praga, 1966.
- ·112 voci în : Dicţionar de istorie veche a României, sub redacţia lui D.M. Pippidi, Bucureşti, 1976.
- ·44 voci în : Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, sub redacţia lui C. Preda, Bucureşti (I, 1994, II, 1996).
Acad. Ioan Aurel Pop
Membru al Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, istoric al perioadei medievale, reputat specialist în istoria Transilvaniei.
Din 1996 până în prezent, profesor universitar la Catedra de Istorie Medievală a UBB, din 1993 până în prezent, directorul Centrului de Studii Transilvane Cluj, aflat sub autoritatea Filialei din Cluj a Academiei Române. Între 1994 și 1995 a îndeplinit funcția de director al Centrului Cultural Român din New York, iar între 2003 și 2007 a fost directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia. Din 2003 până în prezent este profesor asociat al Universității “Ca’ Foscari” din Veneţia.
Autor, coautor şi coordonator a circa 30 de cărţi şi a circa 200 de studii şi articole, publicate în ţară şi în SUA, Italia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Moldova, Anglia, Germania, Argentina etc.
Premiul “George Bariţiu” al Academiei Române (1991), pentru lucrarea “Instituţii medievale româneşti”, Cluj, Editura Dacia, 1991; premiul Fundaţiei “Magazin istoric” pentru lucrarea “Românii şi România. O scurtă istorie”, Bucureşti, Editura Fundatiei Culturale Române, 1998 etc.
Membru în Comisia de Istoria Relaţiilor Internaţionale din cadrul Comitetului Internaţional de Ştiinţe Istorice. Membru corespondent al Academiei Europene de Litere, Arte şi Ştiinţe din Paris (din 1999). Vicepreşedinte al Comitetului Naţional al Istoricilor din România (din 2007).
Razvan Theodorescu
Membru al Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române, reputat specialist al civilizației și istoriei medievale românești și universale. Între 1972 și 1977 a fost director adjunct ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române. Începând din 1990 până în prezent este profesor universitar al Universității de Arte din Bucureşti Din 1994 este secretarul general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene – AIESEE, organism aflat sub autoritatea UNESCO. Începând din 1997 este șeful Catedrei UNESCO de Studii Sud-Est Europene din Universitatea de Arte.
În ultimii ani ai regimului Ceaușescu, Răzvan Theodorescu a criticat public politica de sistematizare urbană și rurală, cerând autorităților să înceteze demolarea bisericilor și clădirilor parte a patrimoniului național.
Autor al unui număr impresionant de lucrări, având ca temă arta și civilizația medievală românească, bizantină și universală. Autorul a peste 600 de articole și studii științifice de specialitate, publicate în reviste academice din țară și din străinătate.
Membru Corespondent al Societăţii Arheologice din Atena, Cavaler şi Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze, membru al Academiei de Ştiinţe din New York, Doctor Honoris Causa al unor universități prestigioase din țară și străinătate.
Premiul ”Bernier” al Institutului Franţei, Premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei Române, Premiul “Herder” al Universităţii din Viena, Premiul “Nicolae Iorga” al Centrului Internaţional Ecumenic pentru Dialog Spiritual.
Prof. Univ. Nicolae Gudea, reputat arheolog, specializat în arheologie romana provincială, profesor universitar al Facultății de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Autor al unui număr impresionant de lucrări de autor (42), dintre care 11 apărute în străinătate, precum și al unui număr de 420 de studii și articole de specialitate, apărute în România și în străinătate.
Laureat al Premiului Academiei Române, al Premiului NATO, laureat al Premiilor de Excelență pentru Cercetări de Referință ale Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Membru corespondent al Institutului Arheologic German, membru al Societății pentru Studiul Romanizării (Italia), membru al Comisiei Internaționale a Limesului.
Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia. A fost director ştiinţific al Muzeului de Istorie din Alba-Iulia şi Şeful secţiei de arheologie-cercetare a Muzeului Naţional al Unirii până în anul 2010. Este unul dintre cei mai mari specialiști români în perioada romană a ocupării Daciei. A descoperit, la Alba Iulia, castrul Legiunii a XIII – a Gemina.
Prof. Univ. Dr. Ioan Opriş Universitatea Valahia din Târgovişte. Doctor în istorie, profesor universitar și cercetător ştiinţific principal gr. I, la Muzeul Naţional de Istorie a României, cu o activitate de 40 de ani în domeniul protejării patrimoniului cultural național. A fost implicat activ în administrația culturală centrală a României (director al muzeelor, director general pentru patrimoniu cultural național și secretar de stat în Ministerul Culturii după 1990), în dezvoltarea legislației în domeniu și în organizarea de noi instituții muzeale (fondator al Muzeului Național Cotroceni). Autor a peste 25 de volume și 270 de articole de specialitate.
Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Este doctor în istorie, specializarea istorie antică. De 18 ani este conferențiar titular la Catedra de Istorie antică si Arheologie a Universității Babes-Bolyai. A publicat 51 de lucrări științifice.
Conf. Univ. Dr. Florin Anghel este șeful Catedrei de Istorie Modernă, Contemporană și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanța. Din 2002 este doctor în Istorie (Facultatea de Istorie, Universitatea „Ovidius” Constanța). In 2005 obține Premiul „Mihail Kogalniceanu” pentru Istorie al Academiei Române.