Cu prilejul Zilei Naţionale în memoria românilor căzuţi victime în Masacrul de la Fântâna Albă (regiunea Cernăuţi, azi în Ucraina), au loc slujbe de pomenire a eroilor şi martirilor neamului.
1 Decembrie ne găseşte cu un preşedinte în funcţie şi unul ales. Pesimiştii ar spune că avem neşansa ca de Ziua Naţională să fim conduşi de un preşedinte care ne-a înşelat aşteptările şi de unul care urmează să le înşele.
“Forta Civica”, partiduletul-breloc cumparat de Mihai Razvan Ungureanu cu banii ramasi ca rest dupa o portie de vita kobe, se ocupa si cu furtul: furtul Zilei Nationale. Asta cand nu tot Partidul se preocupa de crizele nevrotice ale liderului suprem, ayatollahul de buzunar Mihai Razvan Ungureanu, facute, destul de spumos, pe Facebook
Pe banii romanilor, printr-un program ICR, corul Bisericii Stavropoleos din Bucuresti a fost tarat de ambasadorul rusofil de la Chisinau, Marius Lazurca, la o biserica rusa, unde preot cu misiune de la Moscova este un cunoscut activist anti-roman si militant impotriva preotilor romani si a Mitropoliei Basarabiei ce tine de Biserica Ortodoxa Romane: Pavel Borsevschi, supranumit “duhovnicul KGB” al trimisului lui Baconschi in Republica Moldova, nimeni altul decat propriul sau fin.
Este greu să nu ne întrebăm, ca români, dacă neputinţa cronică a organizării unei asemenea şedinţe este sau nu dovadă de „unitate” şi de „forţă a unei mari naţiuni” aşezate de Dumnezeu în cele două state de pe ambele maluri ale Prutului. Întrebarea îşi are rostul mai ales în contextul nepotrivitei invocări a pluralităţii de patrii într-un mesaj adresat inclusiv românilor din Republica Moldova.
Asa-zisul ambasador al Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, finul nasului sau, seful M.A.E. Baconscky si fiul duhovnicesc al agentului antiroman Pavel Borsevschi, nu s-a obosit sa-i invite la receptia de Ziua Nationala de anul acesta si pe patriotii fostului Grup Ilascu, inchisi pentru Romania, timp de 12 si 15 ani, in temnitele rusesti de la Tiraspol. Normal, s-ar fi suparat patronii lui “spirituali”.
S-a tot spus că data de 1 Decembrie 1918 a reprezentat apogeul românilor, ora astrală a românismului, punctul unic de maxim al neamului nostru. Adevărul nu stă chiar aşa. 1 Decembrie 1918 a fost o zi deosebită, cu adevărat, dar nu a fost totul, şi mai ales, nu ar fi însemnat prea mare lucru, dacă acţiunea nu ar fi continuat.
Din informatiile noastre, brigazi de gherila “ecologista” – si nu numai – aflate sub controlul unor servicii speciale antiromanesti, planuiesc o actiune de intinare a datei de 1 decembrie si a sarbatorii Marii Uniri de la Alba Iulia.
Din fericire, istoria nu se rescrie nici de dragul cioroienilor, nici de dragul maghiarilor , iar pentru românii adevăraţi, 1 Decembrie reprezintă o sărbătoare de suflet, sărbătoarea României.