Tuturor celor ce poartă nume de floare cuvenita urare de mulți ani cu sănătate, împliniri întru reînnoita bucurie de a fi împreună cu cei dragi. La mulți ani!
”Eu sunt născut să mor controversat” a spus Dinu Săraru la lansarea volumului său, din care ne-a oferit spre publicare următorul fragment:
Când Maria Egipteanca s-a hotărât să rupă cu trecutul și să urmeze lui Hristos nimic nu a mai putut-o opri nici foamea, nici setea și, îndeosebi, nici cohorta păcatelor care, prin amintiri, voiau a o trage înapoi.
În timp ce autenticii luptători anticomuniși cer demisia șefului Comisiei de torționari care a prelungit calvarul dizidentului Iulius Filip încă doi ani, Brândușa Armanca, cea care o apostrofa pe Doina Cornea în revista 22 a GDS, obligă Societatea Timișoara să încălce Proclamația de la Timișoara pentru procurorul comunist Augustin Lazăr.
”Dă-mi Doamne să fiu numai de jar cu Tine/și patima zvârlită să înghețe lângă mine/Cum am iubit păcatul să Te-ndulcesc, să plâng/ Și-n așternuturi noaptea să te doresc nătâng”
În scrisoarea deschisă către tartorul Augustin Lazăr, Iulius Filip îl menționează și pe torționarul Gheorghe Lazăr. Deci nu e nici o confuzie. Iulius Filip știa foarte bine cine sunt amândoi. Doar el a trăit “binefacerile” amândurora.
În fața nimicniciei vremurilor de ocupație a provinciilor istorice, de către austrieci, de către unguri și de către ruși, adică de către „străinii” cei răi, mântuirea (în poezia „Doina”) nu poate veni decât de la Ștefan cel Mare:
Supraviețuitorul de la Fântâna Albă a istorisit că românii care vroiau să meargă în ţara natală au fost pur şi simplu masacraţi de soldaţii sovietici, care trăgeau în ei ca „după iepuri”.
Profesorul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, care ar fi putut (și încă mai poate) să devină un adevărat dirijor al armoniilor României, a aniversat 101 ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă
“Câtă vreme piciorul român mai stă ţeapăn pe faţa pământului, unirea slavilor dela miazănoapte cu cei dela miazăzi, atât de mult dorită, nu se poate face.”, scrie Eminescu despre Basarabia și Bucovina