”Adevărul poate fi tâlhărit sau numai furat/ poate fi născocit, întâlnit sau câștigat/ poate fi încă ghicit sau poate fi dat/dar nu e mântuitor decât întrupat”
„Astăzi nu ne rămâne decât să intrăm în normalitate: să deschidem porțile adevărului. Orice amânare se întoarce împotriva noastră, în chip de complicitate tacită.”
”Dacă nu ne vom păzi ortodoxia, ne vom pierde neamul. Aceasta a fost cheia dăinuirii neamului românesc.” – Părintele Justin
”Străbați genuni, la Domnul te sui/ Și de-l atingi, te-ntorci îndată/Înapoi la cei ce te-au trimis, încărcată/ De toate bogățiile milelor Lui”.
„Poporul este trupul naţiunei, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot aşa e moartă şi naţiunea fără limbă.” – Invatatorul lui Eminescu
Încercăm, vegheați de Eminescu, să formulăm un proiect de RĂSPUNS-SINTEZĂ la întrebarea: Cum ne definim prin etnos, limbă și imagine de sine în fața propriei noastre conștiințe, dar și în fața altor neamuri?
Primul articol al lui Eminescu la București: în ziarul „Timpul”, din 24 Noiembrie 1877, Mihai Eminescu a semnat studiul „Bălcescu şi urmaşii lui”,
„Ideia naţională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării.” – Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și membru al Societății „Carpaţii”, la înmormânarea camaradului său, Mihai Eminescu, “carpatin” din organizația dedicată unirii tuturor provinciilor românești în “Dacia Mare”, înființată la 24 ianuarie 1882
Ne salutăm cu ”Hristos S-a înălțat!” ca semn al biruinței asupra legăturii cu moartea pe care Hristos a învins-o cu propria Sa moarte și a făcut-o ca Fiu al lui Dumnezeu care a primit de bună voie a se face Fiu al Omului.
Chestiunea incitarilor de la Valea Uzului este parte a unei operatiuni de amploare lansate de Budapesta in vederea contestarii Tratatului de la Trianon, de la a carui semnare se implinesc 100 de ani in 2020.