Pioasă cinstire sfinţilor români. Gând de Duminică – de Elena Solunca Moise
Se spune că, odată, Emil Cioran, cu superbia-i cunoscută i-a spus lui Mircea Vulcănescu că poporul român nu a dat lumii nici un sfânt.
Se spune că, odată, Emil Cioran, cu superbia-i cunoscută i-a spus lui Mircea Vulcănescu că poporul român nu a dat lumii nici un sfânt.
Cu osebire cinstind azi Sfânta Cruce pe care Hristos s-a răstignit pentru a arăta Calea biruinţei asupra morţii prin Înviere, să ne rugăm cu medicul, poetul isihast şi martirul Vasile Voiculescu.
Doamna Măriuca Vulcănescu, ea însăşi arestată, la numai 18 ani, pentru “vina” de a fi fiica marelui filosof şi “criminal de război” Mircea Vulcănescu, se alătură Apelului făcut de Mănăstirea Petru Vodă
Medic, poet şi mărturisitor în închisorile comuniste, Vasile Voiculescu se roagă de-a pururi pentru toţi Sfintei Cruci: „Tu-nsemni peste lume cea mai înaltă Lege: Din patru zări aduni puterile toate/…Chip al infinitului răstignit în noi,/Punem slabele noastre braţe peste ale Tale;/ Pironeşte-ni-le de aripile-ţi triumfale/ Să mă înalţi cu Tine din lăuntricul noroi.”
Pe Edgar Papu l-am cunoscut in decembrie 1974, la Alexandru Philippide, unde ma aflam sa iau cuvintul de inceput, scris de Al. Philippide, pentru Teatrului de Poezie, ce a luat fiiinta in ianuarie 1975 si a debutat cu Luna Eminescu.
Protocronismul este o prioritate in raport cu ideea de sincronism. Adica, noi nu gafaim in urma altora, ci putem cateodata lua startul inaintea lor. S-a spus ca aceasta conceptie protocronica este falsa fiindca noi am intrat in cadrul culturii moderne, dupa alte popoare, deci nu putem da lucruri noi inaintea acelora, din moment ce am venit dupa ele. Aceasta este o judecata…
În captivitatea istoriei. Această parafrază din titlu la celebrul îndemn al neo-kantienilor de întoarcere la Kant (Zurück zu Kant!), îl are, de astă dată, drept călăuză, în ce-l priveşte pe Dante, pe Edgar Papu.
În analiza importanţei artei, Edgar Papu întreprinde o interesantă paralelă între Faust şi meşterul Manole. El porneşte de la premisa că după cum simbolul aspiraţiei către cunoaştere îşi află cea mai înaltă expresie în persoana lui Faust, tot astfel năzuinţa opusă îşi găseşte cel mai desăvârşit purtător în făptura mistică a Meşterului Manole.
După ce refuză oferta de a se înscrie în partidul comunist, găsind că ateismul promovat de către acesta este incompatibil cu sentimentele sale religioase, mai ales că în urma convertirii – sub influenţa Monseniorului Vladimir Ghyka (la al cărui proces de beatificare îşi va aduce şi el mărturia şi în amintirea căruia îl va boteza Vlad pe singurul său fiu) – la catolicismul de rit oriental, este epurat din învăţământ şi nevoit să devină colaborator extern la Institutul de Lingvistică, unde a contribuit la redactarea primului volum al Dicţionarului general al limbii române (1951–1953).
Profesorul Ilie Badescu: “Să facem azi, la 20 din anii de veșnicie ai blândului cărturar „să nu se lepede clipa cea repede ce ni s-a dat”, cum spune poetul, prin darul acestui om nepereche : Edgar Papu, om de legendă și de baladă, minune de neam davidic în neamul românesc.”