Ne puteam opri pe Nistru? O analiza de Cristian Negrea
“Dar atunci, în 1941, nu eram într-o campanie electorală, ci într-o luptă pentru existenţa statului român, asta uită majoritatea analiştilor de pe ecranele televizoarelor.”
“Dar atunci, în 1941, nu eram într-o campanie electorală, ci într-o luptă pentru existenţa statului român, asta uită majoritatea analiştilor de pe ecranele televizoarelor.”
Dupa ce decenii intregi Moscova a beneficiat de subordonarea industriilor din lagarul socialist, Rusia ar putea fi nevoita sa intoarca o parte din aceste resurse exploatate din aceste tari. Ministrul lituanian de Externe, Audronius Azubalis, a cerut marti Moscovei sa inceapa sa ia in considerare plata unor compensatii pentru ocupatia sovietica a tarii sale, relateaza RIA Novosti.
Acum devine şi mai clar cu ce scop va veni zilele acestea la Chişinău patriarhul Rusiei Kirill – să le comunice moldovenilor opinia lui Dumnezeu faţă de viitorul Transnistriei! Reşetnikov e convins în sinea sa că opinia lui Dumnezeu coincide sută la sută cu opinia Rusiei…
“Marin Preda se gândea că uneori e nevoie de aşa ceva pentru un popor. La urma-urmei, sunt războaie care sunt echivalente cu marile revoluţii. Din sală: Teoria războiului… Domnul Gheorghe Buzatu: Nu este nici o teorie… Este teoria realităţii…”
În anii ’60 ai secolului XX relațiile României cu marele său vecin din răsărit – URSS, subordonate în întregime intereselor sovietice în epoca postbelică a lui I. Stalin, mai echilibrate în perioada lui N. Hrușciov, însă, nici odată excelente, s-au răcit și tensionat, uneori, in extremis.
Discutia cu senatorul american a avut loc in prezenta ambasadorului. Necinstit a fost ca acele afirmatii nu imi erau atribuite, erau concluziile ambasadorului Taubman. Foarte urat din partea analistilor este ca sunt comentarii unde se vorbeste de un eventual conflict cu Rusia. Nu este comentariul meu, ci al ambasadorului.
Lucrare discutată în cadrul Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie, Stat și Drept al AȘM și recomandată spre editare de către Consiliul Științific al Institutului de Istorie, Stat și Drept al AȘM.
“Scoaterea peste graniţă a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României sau înstrăinarea acestora către persoane fizice sau persoane juridice străine, fără autorizarea Arhivelor Naţionale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”
Lucrare discutată în cadrul Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie, Stat și Drept al AȘM și recomandată spre editare de către Consiliul Științific al Institutului de Istorie, Stat și Drept al AȘM.
Să nu vă închipuiţi însă că Alexie de Tula ar fi fost martirizat, după evacuarea sa din Basarabia, în automobil, sau în furgoanele armatei sovietice! Nu-l veţi găsi printre cei la care face trimitere titlul cărţii, ci taman în tabăra cealaltă, a torţionarilor şi a călăilor.