Ioan Aurel Pop: “Pentru români, unirea lor politică a fost legitimă și ea nu poate fi pusă la îndoială, minimalizată sau tratată ambiguu, nici măcar la capitolul exprimare.”
Astăzi să ne gândim cu dragoste fraternă la români de dincolo de Prut și cu dor la înstrăinata Basarabia
Unirea nu este un cuvânt cu care să ne jucăm. Cu lucrurile sfinte nu te poți juca… Să nu trâmbițăm Unirea pe ulițe, ci să o lucrăm cu hărnicie tăcută. Unirea să fie eficientă, nu spectaculoasă. Ca să fie adevărată și împlinită. Unirea este o răsplată, nu un mijloc.
Documentele ilustrează o activitate puternic marcată de campania anti-habsburgică desfăşurată de Nicolae Iorga în vederea înfăptuirii unităţii naţionale, culturale şi politice a românilor. Totodată, prin ele se poate constata influenţa exercitată de savant asupra opiniei publice româneşti pe plan intern şi extern.
“Ca istoric, sunt absolut sigur ca, mai devreme sau mai tarziu, legitimitatea istorica a Romaniei Mari, in frontierele ei de la sfarsitul lui 1918, va triumfa”, acestea au fost cuvintele cu care s-a incheiat ceremonia de premiere a echipei portalului Basarabia-Bucovina.Info la Gala Premiilor Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania
Un amanunt biografic din viata lui Eminescu mai putin mediatizata, aceea de gazetar si militant pentru unirea provinciilor romanesti, este legat de apartenenta sa la Societatea “Carpatii”, infiintata la 24 ianuarie 1882, la Bucuresti, cu scopul de a cladi “Dacia Mare”, viitorul stat national unitar Romania Mare.
Este însă folositor să cunoaştem ce anume s-a cerut atunci de către cei 750000 (aprecierea “Literaturii şi Artei”) de participanţi la acea “Mare Adunare Naţională”. De aceea reproduc mai jos, din “Literatura şi Arta” din 31 august 1989, documentul final al Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989, intitulat “Despre suveranitatea statală şi despre dreptul nostru la viitor”.
” Se trăgea nebuneşte. Soldaţii cădeau ca seceraţi. Apa Prutului era roşie de atâta sânge. La mici distanţe, pe Prut se formaseră poduri din trupurile ostaşilor români împuşcaţi de sovietici. Pentru că era în mijlocul verii, aerul din împrejurimi era îmbâcsit cu putoare de cadavre…”
Cu ocazia aniversării a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, organizaţiile studenţilor basarabeni din Bucureşti, Timişoara şi Braşov desfăşoară, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în perioada 24 – 31 martie, Festivalul „Zilele Basarabiei”. Emisiuni TV, expoziţii, lansări de carte, dezbateri, concerte şi spectacole de teatru, sub semnul Unirii Basarabiei cu Tara.
Este trist că astăzi nimeni nu-şi mai aminteşte de acest erou român căzut în luptă contra bolşevicilor, unul dintre sutele de mii. E trist că nu poţi găsi pe internet o biografie a lui (ce fac istoricii noştri nu pot să ştiu), e trist că nu poţi găsi pe internet nici măcar o fotografie a monumentului său. Sunt multe lucruri triste, acesta este doar unul dintre ele. Dumnezeu să-l odihnească, la fel ca şi pe toţi românii căzuţi pentru apărarea patriei!