În ultimul număr al „României literare”, principala revistă a Uniunii Scriitorilor, directorul de imagine al USR Nicolae Prelipceanu publică exact lîngă editorialul lui Nicolae Manolescu o „poezie” cu accente pornografice! Culmea este că editorialul preşedintelui USR este intitulat „Patologie intelectuală”
Dezvăluirile publicate de cotidianul.ro n-au rămas fără rezultat. Astfel, Irina Horea, noua soţie a lui Nicolae Manolescu, şi-a dat demisia din funcţia de vicepreşedintă a Uniunii Scriitorilor. De asemenea, după unele informaţii şi Nicolae Manolescu va fi retras din funcţia de ambasador UNESCO, unde se afla inca in functie o alta sotie de-a sa.
Criticul Nicolae Manolescu, care este si foarte activ pe numeroase alte functii, urmeaza sa fie retras de la post in scurt timp, dupa 5 ani si jumatate de mandat, afirma sursele MAE citate. Conform acestora, cei care se detaseaza pentru ocuparea prestigioasei pozitii de la Paris sunt cunoscutii academicieni Eugen Simion si Razvan Theodorescu dar si Nicolae Breban, care spera insa sa preia destinele Uniunii Scriitorilor din Romania, dupa ce s-a demonstrat ca Nicolae Manolescu a falsificat statutul USR pentru a ocupa functia de presedinte intr-un al treilea mandat. Cei trei au avantajul ca sunt si academicieni, spre deosebire de Nicolae Manolescu.
Manolescu nici n-a îndrăznit în Istoria critică să comenteze Luceafărul, în capitolul dedicat lui Eminescu. Nici nu putea să comenteze Luceafărul, poem abisal interzis ipochimenilor. Cultura lui Manolescu e cultură de institutor. Nivelul maxim pe care l-a atins hermeneutica lui este binecunoscut: “Demiurgul îi oferă lui Hyperion marea cu sarea”.
Valorile trebuie recunoscute şi promovate, impostura şi autosuficienţa păguboasă căreia i se mai zice “prostie cu ştaif” trebuie arătată şi dezavuată. Nu există deţinători ai adevărului absolut şi nici promotori de valori certe, această confuzie uriaşă o pot face doar cei mînaţi de setea de putere şi arghirofilie. În cultura noastră acest mod de a privi lucrurile aparţine unor epigoni ai lui Constantin Noica. Le spun că se înşeală.
Mircea Arman: “După câte am auzit, domnul Manolescu este extrem de frustrat că nu este primit ca membru titular în Academia Română. E problema sa, aşa cum „Tribuna” e problema mea, iar părerea dânsului despre mine nu are nici o valoare, eu mă ocup cu filosofia, nu sunt literat, iar în filosofie domnul Manolescu e necalificat. Nu mai vorbim de faptul ca dânsul e discipolul lui Gogu Rădulescu câtă vreme eu sunt al lui Anton Dumitriu.”
Profesorul Constantin Barbu, care a coordonat proiectul “Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, spune, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că povestea acestora este o odisee, pentru care este nevoie de îndurare, de muncă, dar Cantemir, “principele cel mai cultivat din ultima mie de ani”, merită.
O demonstraţie clară a portretului pe care G. Călinescu i-l făcuse ambasadorului pensionabil de la UNESCO cu mult timp înainte, când scria că Manolescu este “un ipochimen care nu pricepe codul cultural” romanesc!
Joo Edith: În ultimii ani, isteria, toanele şi mai cu seamă stilul dictatorial au pus stăpânire pe tine, luând o dimensiune patologică. Cine ar fi crezut că şi tu eşti un posibil dictator, care îi terorizează pe cei mai mult sau mai puţin apropiaţi de tine, pentru a-i ţine sub control?
Dezavantajul proiectului minier este că, fiind primul proiect minier modern de amploare construit în România, naşte reticenţă, pentru că tot ceea ce este necunoscut provoacă teamă. Totuşi, la nivel mondial, tehnologiile folosite la Roşia Montană sunt folosite de 100 de ani, sunt sute de mine care operează în mod asemănător, inclusiv în state europene precum Suedia sau Finlanda.