Sper din toată inima ca teoria “mozaicului de populaţii” să se ofilească în broşurica publicată. Dar, dacă se continuă promovarea de sus, diseminarea în mediu diplomatic, s-ar putea să se impună.
Dupa lansarile de la Bucuresti, Chisinau, Iasi, Cluj si Brasov, sambata, 11 iunie, la Universitatea Ovidius din Constanta va avea loc o dezbatere academica, deschisa publicului, in Sala Senatului, incepand cu ora 12.00, pe marginea razboiului clandestin dus de blocul sovietic cu Romania.
Ieri, specialistul in intelligence si-a prezentat cartea la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj iar astazi, la ora 15.00, urmeaza sa se desfasoarea lansarea de la Brasov, la Libraria “St. O. Iosif” din strada Muresenilor nr 14. Editura Rao ne informeaza ca sambata, 11 iunie, la Universitatea Ovidius din Constanta va avea loc odata cu lansarea istoriei secrete a razboiului clandestin dus de blocul sovietic cu Romania si o dezbatere academica, deschisa publicului, in Sala Senatului, incepand cu ora 12.00.
Falsul în istorie este interpretarea greşită, cu intenţie sau fără, a unor date şi informaţii istorice, fie prin trunchiere, scoatere din context sau aplicarea lor într-un context fals. Se ajunge astfel la paradoxul ca date istorice reale să dea, în ansamblu, o istorie falsă, pentru că premisa de la care a pornit istoricul, ipoteza de lucru este greşită.
FOTO/VIDEO. Larry Watts la “Naşul” Radu Moraru
Şi mai e o chestiune interesantă. De ce trebuie să-şi încheie dl. Ghinea materialul spunând „că îi iubim pe basarabeni chiar mai mult decât pe nemţi”? Gura păcătosului adevăr grăieşte. Doar de la nemţi ia banii. Dar oare asta vor nemţii în România ca vector de influenţă? „Ghinea”?
Avem, din păcate, şi o tradiţie a trădării, prin care unii s-au definit dintotdeauna. Este şi cazul familiei Patapievici, Dionis şi Odarca Patapievici, un cuplu informativ creat de NKVD la începutul anilor ’40 în Cernăuţi şi infiltrat apoi în Secţia Gestapo-ului din Viena, de unde, în 1947-1948, a avut loc marşrutizarea în România.
Un video de la Iasi gasit si pe site-ul Pacepa.ro. Conform unui anunt lapidar, pe acest site se va face cunoscut Dosarul Pacepa in cele mai mici amanunte.
România, unul dintre cele mai tinere state ale Europei actuale, născut din Unirea de la 1859 (a Moldovei şi Tării Româneşti) şi din Marea Unire de la 1918 (realizată prin aderarea Transilvaniei), nu fusese niciodată până atunci o Naţiune, ci mai degrabă un mozaic de civilizaţii, de populaţii, de culturi şi de etnii care au învăţat să trăiască împreună, să dialogheze, să facă comerţ, şi, mai presus de toate, să îşi construiască o limbă şi o conştiinţă comune în timp ce erau supuse, de-a lungul secolelor, predominanţei politice a uneia sau alteia dintre marile puteri vecine
Studiul Fundaţiei Soros “Republica Moldova în conştiinţa publică românească” tinde să devină un fel de text sacru, invocat în orice ocazie şi care aduce anatema asupra oricărui contestatar. La conferinţa „Investiţiile româneşti în RM. Provocări şi perspective” de joi 2 iunie am auzit de cel puţin zece ori invocarea acestui studiu.