Dr Liviu Turcu: Serviciile secrete: între mit şi realitate (I)
Marile adevăruri sunt simple şi profunde. Nimic mai adevărat şi mai potrivit pentru înţelegerea lumii serviciilor secrete
Marile adevăruri sunt simple şi profunde. Nimic mai adevărat şi mai potrivit pentru înţelegerea lumii serviciilor secrete
Caraman a fost unul dintre ofiţerii DIE care a continuat serviciul clandestin în slujba stăpânilor sovietici
Cenzura ca la Scinteia la Radio Europa Libera
La sfârșitul lui decembrie 1993, am avut privilegiul să fiu singurul jurnalist de presă scrisă pe care celebrul general al revoluției române, Iulian Vlad, l-a primit în apartamentul său, imediat după eliberarea din închisoare.
Am avut un proces de 3 ani cu Laszlo Tokes despre colaborarea sa cu Securitatea.
În 17 decembrie 89, duminică, gen. Vlad a fost chemat cu Postelnicu la Ceauşescu. Ne-am adunat şi noi să vizionăm cuvåntarea lui Ceauşescu la TV- după amiază. Vlad la revenire era schimbat, bulversat, a cerut ordinul 2600, s-a uitat la el apoi l-a restituit secretarului.
Printre intelectuali, artişti şi scriitori, înaltul demnitar de partid visa să fie succesorul lui Ceauşescu Încă din anii ’50-’60, în România a acţionat o foarte importantă “lojă cominternistă”. Din această…
Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii precizează, cu toată responsabilitatea, că nu a întreprins şi nu a făcut niciun demers la Parlamentul European şi la nicio altă instituţie europeană referitor la punerea în aplicare a Legii sistemului unitar de pensii publice din România şi respinge, ca nefondate, orice alegaţii care îi pun în sarcină intervenţii la foruri externe în problema pensiilor militare.
Subs. deţ. IUGA DUMITRU născut la data de 21.04.1942 deţ. în penit. Aiud condamnat la 6 ani. Rog a aproba memoriul
1. În urma executării a 5 ani, 7 luni şi 13 zile de detenţie în regim celular de minimă suprafaţă (niciodată suprafaţa degajată din interiorul celulelor nu a depăşit 2 – 3 m.p.) sufăr cumplit de sindromul de claustrare simţind permanent o presiune psihică şi fizică a tuturor obiectelor care mă înconjoară, inclusiv a oamenilor cu care sînt nevoit să execut detenţia. În tot acest interval de timp mi-a fost refuzată priveliştea unei fărîme de cer liber prin spaţiul oferit de deschiderea ferestrelor utilizîndu-se tot felul de mijloace artificiale în acest sens (jaluzele metalice sau de sticlă armată cu sîrmă, site, plase de sîrmă, panouri de tablă perforată). Mai mult chiar, o perioadă de timp de 4 luni de zile mi-a fost răpită complet lumina zilei ajungînd în situaţia de a pierde chiar controlul timpului (celula 317 – secţia VI – a Aiud). Consider acest mod de detenţie ca fiind profund inuman şi solicit următoarele îmbunătăţiri în acest sens: