Anul trecut a apărut la Editura Humanitas a bolşevicului de modă nouă Gabriel Liiceanu o carte despre Părintele Arsenie Papacioc: “Am înţeles rostul meu… Părintele Arsenie Papacioc în dosarele Securităţii”
La iniţiativa ministrului Afacerilor interne, Teohari Georgescu, şi a ministrului Justiţiei, Stelian Niţulescu, la 13 ianuarie 1950, prin Decretul nr. 6 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (şi în urma Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 2 / 1950), se înfiinţează unităţile de muncă pentru „reeducarea elementelor duşmănoase“. Ele vor fi desfiinţate la 22 august 1952 prin HCM nr. 1554, fiind înlocuite cu coloniile de muncă.
Radu Ciuceanu s-a născut la 16 aprilie 1928, a fost arestat la 22 septembrie 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova pentru „uneltire contra ordinii sociale” la 15 ani de temniţă grea, deoarece „… în cursul anului 1947, împreună cu generalul Carlaonţ, dr. Cărăuşu, Sergiu Mandinescu şi alţii au pus bazele unei organizaţii subversive cu caracter terorist, au achiziţionat armament, muniţie şi explozibil cu scopul de a înlătura actualul regim, luptă împotriva URSS prin acţiuni de sabotare şi insurecţie…”