Părintele Nicolae Steinhardt la Întâmpinarea Domnului: Hristos vrea să ne îndumnezeim
Parintele Nicolae Steinhardt: “Daruind vei dobandi“
Parintele Nicolae Steinhardt: “Daruind vei dobandi“
“Tata la plecare (spre inchisoare – n.n.): să nu fii jidan fricos, să nu te caci în pantaloni!” (Monahul Nicolae Steinhardt – JURNALUL FERICIRII – PDF AICI)
Asa am devenit legionar – Nicolae Steinhardt (29 iulie 1912 – 30 martie 1989). Monahul de la Rohia despre moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, in Dosarele Securitatii.
Pe site-ul MARTURISITORII.RO apare un foarte interesant Dosar asupra Chestiunii “Catharilor de la Paltinis”, Vi-l recomandam: Monahul de la Rohia si Catharii de la Paltinis. Polemica, Scrisori interceptate de Securitate,…
Recursul la memorie şi demnitate intentat de GAZETA de Maramureş şi susţinut de o lungă listă de instituţii şi persoane a mai înregistrat o victorie: săptămâna trecută, Consiliul Local Târgu Lăpuş a aprobat, în unanimitate, acordarea post mortem a titlului de cetăţean de onoare părintelui Nicolae Steinhardt.
Daca istoricii nu sunt pe placul lui Alexandru Florian, ii recomandam Documentele Securitatii via CNSAS (doc aici). E posibil oare sa-l fi deranjat pe distinsul reprezentant al Institutului in cauza faptul ca legionarii si americanii desfasurau, impreuna, “o activitate dusmanoasa impotriva URSS”? Intrebam si noi, nu dam cu parul.
Pe Edgar Papu l-am cunoscut in decembrie 1974, la Alexandru Philippide, unde ma aflam sa iau cuvintul de inceput, scris de Al. Philippide, pentru Teatrului de Poezie, ce a luat fiiinta in ianuarie 1975 si a debutat cu Luna Eminescu.
Protocronismul este o prioritate in raport cu ideea de sincronism. Adica, noi nu gafaim in urma altora, ci putem cateodata lua startul inaintea lor. S-a spus ca aceasta conceptie protocronica este falsa fiindca noi am intrat in cadrul culturii moderne, dupa alte popoare, deci nu putem da lucruri noi inaintea acelora, din moment ce am venit dupa ele. Aceasta este o judecata…
În captivitatea istoriei. Această parafrază din titlu la celebrul îndemn al neo-kantienilor de întoarcere la Kant (Zurück zu Kant!), îl are, de astă dată, drept călăuză, în ce-l priveşte pe Dante, pe Edgar Papu.
În analiza importanţei artei, Edgar Papu întreprinde o interesantă paralelă între Faust şi meşterul Manole. El porneşte de la premisa că după cum simbolul aspiraţiei către cunoaştere îşi află cea mai înaltă expresie în persoana lui Faust, tot astfel năzuinţa opusă îşi găseşte cel mai desăvârşit purtător în făptura mistică a Meşterului Manole.