„Poporul este trupul naţiunei, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot aşa e moartă şi naţiunea fără limbă.” – Invatatorul lui Eminescu
Încercăm, vegheați de Eminescu, să formulăm un proiect de RĂSPUNS-SINTEZĂ la întrebarea: Cum ne definim prin etnos, limbă și imagine de sine în fața propriei noastre conștiințe, dar și în fața altor neamuri?
Primul articol al lui Eminescu la București: în ziarul „Timpul”, din 24 Noiembrie 1877, Mihai Eminescu a semnat studiul „Bălcescu şi urmaşii lui”,
„Ideia naţională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării.” – Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și membru al Societății „Carpaţii”, la înmormânarea camaradului său, Mihai Eminescu, “carpatin” din organizația dedicată unirii tuturor provinciilor românești în “Dacia Mare”, înființată la 24 ianuarie 1882
“Suntem români, vrem să rămânem români şi cerem egala îndreptăţire a naţiunii noastre.” – Mihai Eminescu
Nu numai operele scrise ale Românului Absolut Mihai Eminescu sunt masacrate – așa cum spunea Arghezi – de către vreun netot fără pregătire și gust, ci, de săptămâna trecută, chiar și mormantul lui Eminescu a fost profanat similar
În fața nimicniciei vremurilor de ocupație a provinciilor istorice, de către austrieci, de către unguri și de către ruși, adică de către „străinii” cei răi, mântuirea (în poezia „Doina”) nu poate veni decât de la Ștefan cel Mare:
“Câtă vreme piciorul român mai stă ţeapăn pe faţa pământului, unirea slavilor dela miazănoapte cu cei dela miazăzi, atât de mult dorită, nu se poate face.”, scrie Eminescu despre Basarabia și Bucovina
Înscria cu adevăr pentru vecie Eminescu, Românul Absolut: “Biserica lui Mateiu Basarab şi a lui Varlaam este maica spirituală a neamului românesc” și ”Credința zugrăvește icoanele-n biserici”.
După multe amânări și peripeții CNSAS a primit Lista de la SIE. Surpriza era totală: istoricul Lucian Boia apărea pe ea! Pe ultima poziție de pe pagina 2, în documentul publicat în “Evenimentul Istoric”, apare în clar numele lui.