Acuzatul a avut o foarte frumoasă atitudine în legătură cu sentimentele naţionale. Nu pot aprecia nici în bine, nici în rău Partidul Totul pentru Ţară, fiind încă militar. Din elementele ce le-am avut nu pot crede că acuzatul ar putea fi capabil de trădare.
La Botosani a fost ridicat singurul bust din tara al Maresalului Ion Antonescu, conducatorul Romaniei in Razboiul Sfant pentru dezrobirea Basarabiei si Bucovinei.
Fotografii istorice de Willy Pragher via Landesarchiv Baden Württemberg
La 23 august 1944 cel puţin 30 de persoane şi personalităţi au fost angrenate, complotişti şi victimele lor, în declanşarea loviturii de stat. Să-i reamintim, mai întâi, pe cei aflaţi, la 23 august şi în noaptea de 23/24 august 1944, chiar în zona epicentrului evenimentelor: Bucureşti – Palatul Regal din Calea Victoriei.
Relatarea lui Ion Antonescu, surprinzând episodul decisiv al loviturii de stat, declanşarea şi arestarea celor doi actori principali, liderii regimului doborât, excela – funcţionând primatul incontestabil al poziţiei şi calităţii „sursei”! – la capitolul probitate. Valoarea remarcabilă a „sursei”, în mod sigur, va înfrunta cu succes scurgerea nemiloasă a timpului …
Simpozion naţional la Focsani in deschiderea manifestărilor organizate cu prilejul împlinirii a 95 de ani de la luptele din vara anului 1917 de la Mărăşti – Mărăşeşti –Oituz.
Dar sunt atâtea probleme asupra cărora ar trebui să insistăm. Tocmai de aceea, se înţelege, în context, valoarea testamentară a ultimei declaraţii a Mareşalului, din după-amiaza de 1 iunie 1946, înainte de-a fi condus spre locul de execuţie de la Jilava. Atunci, Antonescu, despărţindu-se de mama sa, a asigurat-o fără ezitare: „Dacă mor – este pentru Bucovina şi Basarabia. De ar fi să reîncep, aş face la fel …”
Conform istoriei lor unice, în sensul că istoria predată de ei nu se regăseşte decât în propriile lor manuale, ruşii au să ne reproşeze nouă multe, enorm de multe, să ne împroaşte cu noroi şi să ne facă în toate felurile cu putinţă, dar cele mai multe reproşuri, chiar şi astăzi, se leagă de o dată specială: 22 iunie 1941. Pentru ruşi şi istoria lor, este ziua în care fasciştii români, alături de cei germani, fără motiv şi provocare, au atacat mişeleşte paşnica şi liniştita Uniune Sovietică.
Astazi, incepand cu ora 17.30, in Sala Mica a filialei iesene a Academiei Romane este programata o manifestare editoriala istorica aparte. Astfel, prin Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana, coordonat de reputatul profesor Gheorghe Buzatu, este programata sedinta de comunicari a prof. univ. dr. Petru Ursache, intitulata “Iorga – Sadoveanu – Basarabia” dar si a dr. Corneliu Ciucanu ce are titlul “Valorificarea documentelor istoriei recente”.
De ce vestite şi foarte mediatizate ONG-uri, zise „democratice şi anticomuniste”, din România nu condamnă atrocităţile actualilor comunişti din RM? De ce aceşti „anticomunişti” au luat apă în gură atunci când Volodea Tismâneanu a fost numit în funcţia de „terminator” comunist al comunismului românesc?