VIDEO de la lansarea lucrarii lui Larry Watts “Fereste-ma Doamne de prieteni! Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania”. EXCLUSIV
Paharul umplut poate însemna faptul că „clonele” născute din „problema” Pacepa, unele cu ştiinţă, altele fără ştiinţă, unele de bună-credinţă şi naive, altele preocupate de conjugarea verbului „a avea” şi care evoluează în România de astăzi au căpătat un prea mare tupeu şi o prea puternică putere. Totodată, poate însemna că aureola pro-americană pe care şi-o arogă aceştia este una la fel de vopsită ca a maestrului Pacepa însuşi, iar în subterane altele sunt interesele. Larry Watts mai face cunoscut faptul că CIA obişnuieşte să verifice cu multă atenţie orice informaţie şi implicaţiile ei, chiar la interval de decenii. Aviz amatorilor.
Larry Watts: “Pe fiecare plan a minţit Pacepa. Dar noi am controlat pe linie de servicii. Documentele publicate din arhivele Securităţii arată clar că Pacepa era considerat un agent sovietic, la fel ca şi Caraman.”
“Soldaţii noştri au fost cuprinşi de o teamă incredibilă de regimentele româneşti la care se uitau mai devreme cu o condescendenţă vecină cu mulţumirea; pentru că trupele române, iritate de comportamentul incalificabil al camarazilor ruşi i-au pedepsit deseori fără milă. O ură adâncă, amestecată cu teamă se răspândeşte printre trupele ruseşti care, pentru prima oară de la revoluţie, au întâlnit un obstacol în calea propriilor excese”.
After a false start at the University of Colorado, Boulder as an engineering student, Larry began his apprenticeship as a “Cold Warrior” in 1975-1976. As a Soviet specialist he focused on the institutional and bureaucratic behavior of the Soviet institutions of state coercion – the military and, later, the KGB – with the aims of predicting Soviet behavior and identifying vulnerabilities and problems that could be exploited or otherwise capitalized upon to US advantage.
La conferinta care va fi televizata in direct prin internet, din Amfiteatrul Bibliotecii Centrale Universitare, Fundatiile Regale, incepand cu ora 16.00, participa: Acad. DINU C. GIURESCU, Prof. univ. dr. MIHAI RETEGAN, Acad. FLORIN CONSTANTINIU, Prof. univ. dr. IOAN CHIPIR, Acad. DAN BERINDEI, Prof. univ. dr. IOAN SCURTU, Europarlamentarul IOAN MIRCEA PASCU, Istoricul ALEX MIHAI STOENESCU, Moderator: MONICA GHIURCO
Istoricul american Larry Watts, consultant al RAND Corporation, îşi lansează azi, la Bucureşti, o carte care va răsturna istoria secretă a României şi a Pactului de la Varşovia, aşa cum era ea cunoscută până acum.
Pe langa agentiile guvernamentale speciale romanesti care se vede ca s-au anuntat reciproc mai mult pe e-mail, specialistii rusi cu locatia chiar in zona Kremlinului au citit ieri portalul Ziaristi Online cu asiduuitate, dupa cum se vede mai jos, lecturand de vreo 13 ori Prefata lui Larry Watts. Trei zile pana la lansarea cartii “Fereste-ma, Doamne, de prieteni! Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania”. COPERTA / VIDEO ». Multumim pentru atentie!
Cartea lui Larry Watts publicata de Editura RAO, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni! Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania”, volumul I, se lanseaza joi, 12 mai a.c., la ora 1600, in Amfiteatrul Bibliotecii Centrale Universitare, Fundatiile Regale, cu participarea urmatorilor: Acad. DINU C. GIURESCU, Prof. univ. dr. MIHAI RETEGAN, Acad. FLORIN CONSTANTINIU, Prof. univ. dr. IOAN CHIPIR, Acad. DAN BERINDEI, Prof. univ. dr. IOAN SCURTU, Europarlamentarul IOAN MIRCEA PASCU, Istoricul ALEX MIHAI STOENESCU, Moderator: MONICA GHIURCO. Ziaristi Online va prezinta, in exclusivitate, Cuvantul Inainte al lucrarii, semnat de generalul IOAN TALPES, fost sef al Serviciului de Informatii Externe.
“Românii sunt un popor fără istorie … destinaţi să piară în furtuna revoluţiei mondiale. … Ei sunt suporteri fanatici ai contrarevoluţiei şi vor rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor naţional, la fel cum propria lor existenţă, în general, reprezintă prin ea însăşi un protest contra unei măreţe revoluţii istorice. …Dispariţia lor de pe faţa pământului va fi un pas înainte.” – Fredrich Engels, ianuarie 1846