Comunitatea românească din regiunea Cernăuți, amenințată de pericolul asimilării și deznaționalizării, prin ucrainizarea școlilor
Alexandru Teodoreanu, cunoscut membru al societăţii civile româneşti, a fost declarat azi dimineaţă “persona non-grata” în Ucraina
Corneliu Vlad a reuşit imposibilul: a pus Moscova la aceeaşi masă cu Kievul la Bucureşti. Crimeea schimbă Lumea. FOTO / VIDEO
Protestatarii cer garanţii, în scris, că tinerii din regiunea Cernăuţi nu vor fi înrolaţi şi duşi în estul Ucrainei. Rămân închise drumurile spre Herţa, Kiev şi Republica Moldova.
Stupefiat de decizia serviciilor ucrainene, profesorul de la Darabani a mai declarat că va formula contestație, fiindu-i greu să admită că este singurul român căruia noua putere de la Kiev i-a interzis accesul în Ucraina.
La noi nu se observă, la noi este campanie electorală internă de când ne ştim, dar adevărul trist este că la noi nu se observă că suntem sub un asediu mediatic şi psihologic de la est cum n-am mai fost demult, poate s-ar putea face comparaţie doar în 1940.
Evgheni Şevciuk a fost angajat al „ministerului afacerilor interne” al regimului separatist de la Tiraspol, între anii 1992 şi 1998, al „departamentului pentru combaterea criminalităţii economice” al oraşului Râbniţa, iar între 1996 şi 1998 a fost şef al „departamentului miliţiei economice” din cadrul miliţiei municipiului Tiraspol. Timp de trei ani (1998-2000) a fost manager al sucursalei Râbniţa a companiei „Sheriff”, după care îl regăsim în funcţia de şef de departament al Băncii „Agroprombank” din Tiraspol.
“Peste tot se spune ca exista sectii de limba romana, dar la acele sectii se vorbeste si se invata in ucraineana. Problema in scoli este grava, dar la fel de grava este situatia generata de cei care se declara moldoveni si care rup din procentul necesar unei minoritati pentru a intra sub incidenta legii ce le permite sa invete in limba materna.”
Prin utilizarea unor mijloace de propagandă și chiar manipulare se urmăreşte creşterea artificială a numărului etnicilor maghiari, ca bază demografică, în scopul continuării demersurilor pentru obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Metodele folosite amintesc de practicile din timpul Imperiului Austro-Ungar, când etnia era echivalată cu limba vorbită cel mai bine dar și de perioadele recente, după 1990, când, opinia publică din ţară şi străinătate era dezinformată cu privire la existenţa în România a trei, apoi a două milioane de maghiari!
“Istoria noastră nu e nouă. Sute şi mii de alţi jurnalişti au suferit pentru că au spus adevărul. Unii au plătit cu viaţa, ca Gheorghi Gongadze. În ciuda acestor tragice întâmplări, jurnaliştii n-au încetat să caute adevărul pentru a-l spune oamenilor, având speranţa că ar putea schimba lumea în care trăim. E ceea ce am făcut şi noi. Credem că nu am greşit.“