Istoricul american Larry L. Watts a fost vineri, 24 mai oaspetele Universităţii “Petru Maior” prilej cu care şi-a lansat volumul ,,Cei dintâi vor fi cei din urmă” apărut la Editura RAO, volum care continuă destăinurile autorului despre România perioadei Războiului Rece din volumul ,,Fereşte-mă, Doamne, de prieteni!”
Pe 23.05.2013, la ora 13, brasovenii au participat la LIBRĂRIA ȘT.O.IOSIF BRAȘOV la lansarea volumului CEI DINTÂI VOR FI CEI DIN URMĂ: ROMÂNIA ȘI SFÂRȘITUL RĂZBOIULUI RECE (Editura Rao, 2013), alături de Larry Watts si Alex Mihai Stonescu, printre alti invitati de seama.
”Una dintre primele măsuri adoptate la debutul Revoluției române din decembrie 1989 de către președintele ungar ad-interim Mátyás Szűrős a fost abrogarea unilaterală a Tratatului de Prietenie și Cooperare semnat în 1948 de către România și Ungaria, cel care consfințea în mod oficial frontiera dintre cele două state…” (Larry Watts despre măsurile luate în mod unilateral de către Ungaria la momentul de debut al Revoluției din decembrie 1989 din România – pagina 621, „Cei dintâi vor fi cei din urmă. România la sfârșitul războiului rece”, Editura Rao)
Forum de analiză și discuții a oportunității regionalizării, Conferinţa „Regionalizarea României – între tradiţie şi model european”, organizată de Centrul de Cercetare pentru Drept şi Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Facultății de Ştiinţe Economice Juridice şi Administrative și Facultatea de Științe și Litere, Departamentul Istorie și Relații Internaționale, sub egida Universității „Petru Maior” din Tîrgu Mureş îşi propune, în mod lăudabil, căutarea criteriilor și modalităților care să faciliteze conturarea alternativelor viabile de regionalizare în plan legislativ și administrativ.
Cuvantul LIber din Targu Mures: “ROMANII AR TREBUI SA ISI SPUNA DESCHIS PAREREA DESPRE AUTONOMIA ASA-ZISULUI TINUT SECUIESC”
Prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop (foto stanga cu acad Dinu C Giurescu, la Parlament): După datele pe care le am de la prefecturi, sunt în jur de 200.000-230.000 ha de pădure care se revendică din judeţele Mureş şi Harghita. Asta fără să cuprindem Haţegul, Sălajul, Munţii Apuseni, Bihorul, unde sunt revendicate de asemenea zeci de mii de hectare.
O afirmatie deosebit de grea si un semnal de alarma extrem de grav catre toate autoritatile statului a facut ieri profesorul academician Dinu C Giurescu la dezbaterea privind Statutul Minoritatilor, organizata de societatea civila romanesca la Senat. “Am asistat odata la prabusirea frontierelor Romaniei, in 1940, ca elev de liceu. N-as vrea sa asist a doua oara la prabusirea hotarelor tarii prin vointa factorilor politici interni”, a spus istoricul Dinu C Giurescu, in incheierea alocutiunii sale despre Statutul Minoritatilor si atacul la fiinta nationala si statul roman prin Legea Educatiei si propunerea de regionalizare a tarii. “Este o adevarata ofensiva la articolul I din Constitutia Romaniei. Miza este de prima insemnatate: este vorba de destramarea treptata a statului roman si a hotarelor sale”, a subliniat profesorul Giurescu.
Am fost foarte surprins sa constat ca pentru judecarea acestui proces erau prezente mai multe forte de ordine, eu am fost verificat la intrare inclusiv in geanta, iar atmosfera a fost foarte incarcata si tensionata.
Liviu Maior: „Plin de injurii la adresa lor, numindu-i «mercenari plătiţi», «hoardă mai josnică decât vita», «bandiţi valahi», Kossuth îndeamnă pur şi simplu la «exterminarea» românilor şi a tuturor duşmanilor”
Luni, 21 martie ac, se decide la Curtea de Apel Craiova, dupa cinci ani de procese, daca autorul etnocidului românilor transilvăneni de la 1848 va avea o stradă în Târgu-Mureș, cu numele lui, blestemat din neam in neam de urmasii victimelor: Lajos Kossuth.