„Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau… să o folosim numai pentru înjurături…” (H. R. Patapievici, Politice, 1996, p. 64).
De unde provin astfel de „sentințe” șocante despre limba română?… Din ură față de români.
Ca atare, ne așteptăm ca Revista „22” să-i ceară public lui Gabriel Liiceanu să renunțe la colaborarea cu Lucian Boia.
“Aşa se practică jocul dublului standard. Dacă lucrurile sunt favorabile ţie, să le treci sub tăcere. Dacă le poţi manipula ca să distrugi pe un altul, să o faci fără ezitare şi fără oboseală.” – Oana Camelia Șerban despre Liiceanu
Mai ales nu lasă pe vreunul dintre aceia care nu-i ies din cuvânt neîmbrățișat și nemângâiat. Printre atâtea îmbrățișări și mângâieri (*), Liiceanu n-a uitat, totuși, de Facultatea de Filosofie.
Am scris mai demult că Gabriel Liiceanu este e o lichea1, adică un om lipsit de caracter, o secătură cu morgă solemnă. Dar o lichea exemplară, nu orice fel de netrebnic. Lunile din urmă mi-au dat dreptate, dacă mai era nevoie, că nu m-am înșelat în apreciere.
Iliescu Ion, gl. Militaru Nicolae, Voican Voiculescu, Brucan Silviu – inculpați pentru crime împotriva umanității – au cerut Moscovei invadarea trupelor URSS.
“Întrucât GDS nu renunță la premiul pentru Augustin Lazăr, nici noi nu renunțăm la proteste. Rămâne pentru azi, ora 18, pe Calea Victoriei 120”
Aflăm de la curajoasa jurnalistă Sorina Matei că, pe lângă Societatea Timișoara, capcanată de gedesista Brîndușa Armanca, și GDS-ul, normal, vrea să-l premieze pe Augustin Lazar, procurorul comunist care l-a ținut pe militantul anticomunist Iulius Filip în iadul de la Aiud pentru încă doi ani.
În timp ce autenticii luptători anticomuniși cer demisia șefului Comisiei de torționari care a prelungit calvarul dizidentului Iulius Filip încă doi ani, Brândușa Armanca, cea care o apostrofa pe Doina Cornea în revista 22 a GDS, obligă Societatea Timișoara să încălce Proclamația de la Timișoara pentru procurorul comunist Augustin Lazăr.
În scrisoarea deschisă către tartorul Augustin Lazăr, Iulius Filip îl menționează și pe torționarul Gheorghe Lazăr. Deci nu e nici o confuzie. Iulius Filip știa foarte bine cine sunt amândoi. Doar el a trăit “binefacerile” amândurora.