Pe un raport al SSI din 26 iunie 1943, prin care Eugen Cristescu informa pe conducătorul statului de negocierile paralele duse de reprezentanţii opoziţiei, mareşalul Antonescu a pus următoarea rezoluţie: ” … să fie lăsaţi în pace! Soarta ţării nu trebuie să fie pusă pe o singură mână. Dacă aceasta dă greş, alţii să meargă mai departe”.
Basescu: “Am respins categoric această posibilitate pentru că ea arată o opţiune militară, iar România consideră că nu este momentul unei opţiuni militare a Uniunii Europene”
Rusia a anunţat trecerea la un program de înarmare fără precedent din epoca sovietică până astăzi, este vorba de 650 miliarde de dolari până în 2020. Premiera o constituie faptul că nu este vorba numai de armament rusesc, ci şi din cel produs de Occident, dar mai sunt unele aspecte care denotă preocupările Rusiei, şi anume rolul primordial acordat Kurilelor şi Mării Negre.
Paradoxal, deși instrument ofensiv, intenția Rusiei este să folosească Mistralul în scop defensiv, pentru a-și proteja stăpânirea asupra Caucazului de Nord.
La cativa kilometri de santierul super-reactorului EPR (European Pressurized Reactor) din Flamanville (Franta), peste 500 de muncitori straini, in majoritatea lor romani, sunt cazati in 250 de baraci dintr-o alta epoca, inghesuite una langa alta, scrie France Soir.
Important e să nu confunzi guvernul cu gaşca şi cu servitorii, să nu se traducă „omul meu de încredere” prin „prostul meu, sluga mea”. Mi-e teamă că Baconschi nu se califică nici măcar la categoria asta — „prostul meu, sluga mea”. El îşi închipuie, probabil, că a prins încă o sinecură.
Chiar dacă pentru unii concetăţeni de-ai noştri este vital să-şi mute cortul pe alte meridiane, amânarea aderării nu este un cap de ţară pentru români. Vom intra totuşi, adică ne vor băga în zona Schengen, mai devreme sau mai târziu, chiar dacă nu ne-am făcut toate lecţiile. Aşa cum ne-au băgat în UE şi în NATO, fără să fim pregătiţi. Folosesc deliberat această expresie neacademică şi nu încerc să bagatelizez situaţia.