Autonomie culturală cu… parul. Editorial de Eva Şimon
Poate voi nu vreţi autonomie culturală, dar noi vă vrem… „Creatura” Budapestei…
Poate voi nu vreţi autonomie culturală, dar noi vă vrem… „Creatura” Budapestei…
Eşecul neaşezării statuii marelui Mitropolit Andrei Şaguna la Jula, în faţa Catedralei ortodoxe Sf. Nicolae, este un caz de acum câţiva ani despre care am scris zeci de articole. Fără nici un rost. Peste exact un an se vor împlini trei secole de la moartea prin jertfă a celui care a fost Marele Voievod Constantin Brâncoveanu. În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august 1714, la vârsta de 60 de ani, Brâncoveanu a primit sfârşitul mucenicesc prin sabie împreună cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu ginerele său, sfetnicul Ianache, în cetatea Sfântului Constantin cel Mare.
Eu sunt asediat pe vârful turnului, toate furtunile şi fulgerile mă ajung mai degrabă decât pe cei ce se roagă la biserică, voi suferi viscolele elementelor, însă mă ierte ori şi cine că dacă sunt pe turn nu pot fi totdeauna şi pragul bisericii, pe care poate călca tot insul. Aşteptaţi fraţilor, până după dietă! Şi atunci judecaţi pe Gojdu.”
Solicitantul din Sf. Gheorghe, „Plugor Sándor” Művészeti Líceum a cerut 458 de mii ft (şi a primit 400 de mii) pentru o tabără de artă şi păstrare a tradiţiilor în… Erdély
Mai mulţi intelectuali români din Ungaria, preocupaţi de realizarea unui muzeu românesc cu vestigii ortodoxe şi materiale etnografice, au fost ani de-a rândul de părere că această clădire ar fi fost foarte potrivită (atât pentru locaţia sa cât şi pentru memoria colectivă) pentru a da loc primului nostru muzeu. Nu va mai fi aşa. Placa memorială va fi ascunsă probabil într-un sertar, iar muzeul va rămâne în continuare un vis.
Prin ICR Budapesta, România a adus la acest festival diverse programe culturale, de la concerte, expoziţii, lansări de cărţi, până la meşteri populari şi bucătari români, care s-au prezentat cu entuziasm. Păcat că pentru aceştia din urmă organizatorii nu au găsit locuri printre tarabele ungureşti, pe strada principală, ci numai într-un colţ al unei piaţete unde nu prea ajungeau vizitatorii. Intenţia unora dintre organizatorii locali de a cunoaşte mai bine un popor dintr-o ţară vecină este întru totul lăudabilă, însă nu şi atunci când se încalcă o regulă elementară a bunelor maniere: oaspetele nu-l aşezi în afara mesei, ci la loc de frunte.
Ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu este o zi de sărbătoare şi pentru presa românească din Ungaria. După anii interbelici, o perioadă de mai bine de trei decenii, când nu apărea aici niciun ziar, nicio revistă românească, pe 15 ianuarie 1951 ia naştere revista românilor din Ungaria de azi, „Libertatea noastră”, precursorul „Foii româneşti”. Au trecut de atunci exact 60 de ani…
În a doua duminica a noului an, nationalitatile din Ungaria sunt chemate din nou la urne pentru a alege.