În timp ce conversaţiile lui Hitler cu oameni de stat, diplomaţi, responsabili militari şi chiar discuţiile din timpul mesei (aşa-numitele Tischgespräche) au făcut obiectul unor ediţii adnotate şi comentate încă din anii ’60 ai secolului al XX-lea, cele ale lui Stalin au rămas încă mult timp necunoscute, după moartea dictatorului sovietic.
Din declaraţiile unor mari istorici români contemporani, ca Gheorghe Buzatu, Dinu C. Giurescu, Florin Constantiniu, Dan Berindei şi alţii, reiese că Larry Watts a venit cu o contribuţie importantă la desluşirea unor semne de întrebare din istoria recentă a României. „Oare pe cine ar trebui să credem? Pe Tismăneanu, Pleşu şi gaşca lor sau pe Buzatu, Giurescu, Constantiniu şi Berindei?”
Volumul “Documentele anexării Basarabiei. Corespondenţa diplomatică Paris-Sankt Petersburg 1807-1812″ va fi lansat luni 3 septembrie, ora 10:00 la Biblioteca Naţională din Chişinău, Salonul European.
Intelectualul evreu Nagy-Talavera: “Legionarii erau totdeauna conştienţi de marea diferenţă dintre ei, pe de o parte, şi nazişti sau fascişti, pe de altă parte. Unul dintre intelectualii lor de vârf, Mihai Polihroniade, explica: „fascismul proslăvea statul, nazismul, rasa şi naţiunea. Mişcarea noastră nădăjduieşte nu numai să îndeplinească destinul poporului român – noi vrem să-l îndeplinim mergând pe calea mantuirii”
“Constat că, astăzi, românii nu mai sunt animaţi de o mare idee, un mare proiect sau un mare ideal şi că au devenit, în proporţii diferite, prizonierii unei degradante sete de câştig: clasa politică vrea vile şi maşini; omul de rând un pumn de dolari, pe care este dispus să-l câştige alergând pe meleaguri străine ca simbriaş sau mercenar. “
Am rǎmas surprins sǎ constat cǎ Florin Constantiniu a fost înmormântat într-un cimitir aflat la margine de Bucureşti şi nu în parcela academicienilor din cimitirul Bellu, unde-i era locul cuvenit. Explicaţiile date de conducerea Academiei Române cǎ, fiind sǎrbǎtorile de Paşti, nu a fost gǎsit administratorul care se ocupa de aceastǎ operaţiune, mi se par de-a dreptul ridicole.
Profesorul Florin Constantiniu: “Am fost, cred, cel mai tanar purtator de camasa verde din Romania: de la 7 ani. Mi-a parut rau ca n-am avut diagonala.”
Fata de nimeni nu am avut senzatia acuta ca vorbindu-i, ii fur din timp. Profesorul era, cum vedeam cu totii, mereu preocupat si ocupat. Avea de implinit multe intr-un timp pe care-l simtea tot mai la capat, dupa o viata in care timpul i-a fost, aproape de regula, irosit, impiedicat, otravit, intors de la cele ce i s-ar fi cuvenit. Fata de nimeni nu am avut senzatia acuta ca vorbindu-i, ii fur din timp. Profesorul era, cum vedeam cu totii, mereu preocupat si ocupat. Avea de implinit multe intr-un timp pe care-l simtea tot mai la capat, dupa o viata in care timpul i-a fost, aproape de regula, irosit, impiedicat, otravit, intors de la cele ce i s-ar fi cuvenit. Dar marea sa implinire a reusit sa ne-o daruiasca: este cartea “O istorie sincera a poporului roman”
Prof Florin Constantiniu: Eu l-am cunoscut pe Florin Şinca la Arhivele Statului, venea după o misiune, şi am fost foarte contrariat, când l-am văzut cu un cercel în ureche şi – deşi am o mare admiraţie pentru domnul Petru Cercel (1583-1585) – când văd bărbaţi cu cercel în ureche am o reţinere. Când l-am văzut cu cercel în ureche, am fost destul de contrariat când mi-a pus întrebări legate de ceea ce avea să fie debutul istoriografic …
Profesorul Florin Constantiniu: “Drumul romanilor este unul singur”