Cum nu trebuie scris despre poet s-a scris. Ghidul absolut: L. Boia. După ce s-a mers din mitologie în mitologie, avem, iată şi „contramitologia”. E altceva, e altfel! Ecce Eminescu „adevărat”, nu mit.
Melodia “Eminescu”, prezentată de studenți chinezi care învaţă limba română de la Universitatea de Studii Străine din Beijing
Deţinători ai unui tezaur cultural păstrat în memoria colectivă şi transmis, de-a lungul generaţiilor prin viu grai, aromânii luptă, de veacuri, pentru menţinerea identităţii lor spirituale
Pagini sau rânduri extraordinare sunt închinate autorilor români, de la Eminescu la Emil Cioran, ori sculptorului Constantin Brâncuşi. Mariana Nicolesco l-a prezentat pe maestrul italian
“Conducerea sovietică manifesta o nervozitate, o sensibilitate şi o irascibilitate bolnăvicioasă faţă de orice referire în publicaţii româneşti la Basarabia.”
În România, însă, ard orașe și târguri întregi, observă cu amărăciune ziaristul de la ”Timpul” Mihai Eminescu
Unii intelectuali au dat drumul unui şuvoi de invective, maculând întreg trecutul românesc şi, odată cu el, poporul român din toate timpurile
Înţeleapta rânduială din bătrâni aşează în capul postului Dumineca Ortodoxiei ca o asumarea responsabilă a condiţiei de a fi ca popor român prin naştere şi creştin prin vocaţie
Părintele Visarion Puiu despre Catedrala Mânturirii Neamului: “să fie în acelaşi timp un monument de artă naţionala, deci o mândrie a întregului neam românesc”
Eminescu: Înfiinţarea unei mitropolii romano – catolice în Bucureşti ne-a dovedit fără îndoială o lipsă de tact din partea Scaunului papal.