FOTO/AUDIO/VIDEO de la lansarea cartii Fereastra Serviciilor Secrete – Romania in jocul strategiilor globale”
VIDEO Exclusiv Ziaristi Online. “Sa nu fim acuzati de agresiune nationalista, tocmai de catre cei care ne obliga sa nu uitam umbrele trecutului” – Aurel Rogojan la lansarea cartii “Fereastra Serviciilor Secrete”
Fathi Taher este cetățean iordanian de origine palestiniană, venit în România, ca să facă afaceri, în 1970, pe când avea în jur de 20-22 de ani. În toamna lui 1988, Taher pleacă acasă, și se întoarce în România, la începutul lui 1991. Afacerile intermediate de Taher, ca reprezentant al Kuwaitului în România, se derulau prin intermediul Departamentului de Comerț Exterior.
Omul de catedra Aurel I. Rogojan, un impatimit al reglementarilor si regulilor clare, al unei taxonomii fara echivoc la care trebuie sa faca apel slujitorii informatiilor pentru securitate nationala, ne prezinta intr-un mod echilibrat si in baza unor date si informatii devenite publice, evenimente unicat, biografii ale oamenilor cu merite, dar si ale ale unor tradatori platiti gras, precum si o evaluare bine documentata a increngaturilor de interese ale serviciilor secrete din tarile vecine si nu numai.
“Ceea ce impresioneaza cu adevarat in Fori Imperiali, in imediata apropiere a Colloseumului, vandalizat de lacomia papilor, sunt statuile impunatoare a opt daci inaltate pe Arcul lui Constantin. Statui care difera fundamental de reprezentarea prizonierilor barbari. Sunt statui ale unor daci in tinuta aristocratica, cu mainile libere si chipurile contemplative, cu privirile atintite undeva departe , pe directia nord-est, adica spre Dunare si Carpati.”
„Trădarea, ca şi trecutul, nu se prescrie. Această carte este o mărturie pentru generaţiile viitoare a chinurilor prin care trece România azi”, a declarat Victor Roncea, jurnalist. În opinia generalului Vlad, cartea „răstoarnă prejudecăţile, aduce în lumină adevăruri tulburătoare şi avertizează asupra pericolului ce paşte identitatea naţională”.
Generalul de brigada (r) Aurel I Rogojan, autorul lucrarii “Fereastra Serviciilor Secrete. România în jocul strategiilor globale”, aparuta la Editura Compania, va fi prezent sambata, 22 octombrie, la Radio Romania Cultural, intre orele 12.00-12.55, la emisiunea “Intalniri memorabile”.
Dictatul de la Moscova (căci în capitala sovietică a avut loc un dictat similar celui care avea să se desfăşoare în Viena la 30 august 1940) a smuls României Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. S-a consumat astfel prima fază a lichidării României Mari.
Deci teama de ceea ce au facut in decembrie 1989, in numele revolutiei socialiste permanente, si a tezei leniniste potrivit careia puterea se cucereste, la nevoie, prin teroare si violenta, i-au determinat pe profitorii evenimentelor sa legitimeze revolutia prin Constitutie.
Intr-adevar, in aceasta „istorie critica“, Manolescu n-are nicio idee personala! Pâna la 1941, el il „compileaza“ foarte cuminte pe G. Calinescu, pe care-l citeaza de peste 500 de ori (adica, in conformitate cu indicele de nume, il citeaza pe 500 de pagini diferite, dar, in realitate, chiar trece de o mie de ori, daca luam in considerare faptul ca, adeseori, Calinescu este citat de doua-trei ori pe aceeasi pagina).