Pe 23.05.2013, la ora 13, brasovenii au participat la LIBRĂRIA ȘT.O.IOSIF BRAȘOV la lansarea volumului CEI DINTÂI VOR FI CEI DIN URMĂ: ROMÂNIA ȘI SFÂRȘITUL RĂZBOIULUI RECE (Editura Rao, 2013), alături de Larry Watts si Alex Mihai Stonescu, printre alti invitati de seama.
”Una dintre primele măsuri adoptate la debutul Revoluției române din decembrie 1989 de către președintele ungar ad-interim Mátyás Szűrős a fost abrogarea unilaterală a Tratatului de Prietenie și Cooperare semnat în 1948 de către România și Ungaria, cel care consfințea în mod oficial frontiera dintre cele două state…” (Larry Watts despre măsurile luate în mod unilateral de către Ungaria la momentul de debut al Revoluției din decembrie 1989 din România – pagina 621, „Cei dintâi vor fi cei din urmă. România la sfârșitul războiului rece”, Editura Rao)
„Autoritățile de la Kremlin considerau România și comportamentul acesteia ca fiind de o importanță strategică mult mai mare decât au crezut analiștii din SUA“ – insistă pe idee istoricul american. Și nu insistă gratuit, pentru că, timp de vreo jumătate de secol, s-a inoculat teza falsei „politici de independență“ a României față de URSS și blocul comunist. Idee lansată la Moscova și în alte „capitale prietene“, iar apoi preluată – din obediență sau oportunism, comoditate sau candoare – și în Occident (în primul rând SUA), și în alte zone ale lumii.
Pe dl. Iancu n-am avut ocazia să-l întâlnesc personal, dl. Tismăneanu m-a impresionat prin gestul de civilitate cu care m-a salutat discret, dar ca pe un vechi prieten, deşi nu ne văzuserăm până atunci, la lansarea cărţii sale – interviu cu preşedintele Ion Iliescu.
Cărțile lui Larry Watts atestă, din surse neromânești, același adevăr, chiar dacă autori deloc dezinteresați se încăpățânează să susțină stereotipul mincinos al obedienței totale a României postbelice față de Moscova.
Pierderea a 2,6 milioane de locuitori în numai zece ani nu e doar o palmă pe obrazul ce decid destinul României, este de fapt problema supravieţuirii ca stat, pe vatra sa istorică, a unui întreg popor. Şi atunci, când în doar zece ani, populaţia scade cu o zecime, adică e decimată, să ne mai mirăm când auzim vorbindu-se tot mai des despre supravieţuirea României?
Librăria “Mihai Eminescu” si Editura Top Form va invita la dezbaterea “Pana unde poate merge integrarea europeana” in dialog cu Radu Golban si Corneliu Vlad – autorii cartii “Holograma Europa. Politica europeana a Germaniei”. Evenimentul va avea loc vineri, 18 ianuarie 2013, ora 16:30 la Librăria “Mihai Eminescu”, Bd.Regina Elisabeta, nr.16. Va asteptam!
Calvarul sfârşitului de viaţă a pământeanului Eminescu, Golgota sa în România secolului al XIX-lea, dar urcat şi în postumitate, până astăzi, îşi află în profesorul Nicolae Georgescu cel mai bun cunoscător, adevărat povestitor şi convingător tălmăcitor dintre noi. Să-l citim. Şi să-l pomenim pe Eminescu de 15 ianuarie, fie ea, conform legii si Ziua Culturii Naţionale. Vom merita vreodată o Zi Eminescu?
Istoricul relaţiilor SUA – Iran e descris cu lux de amănunte şi foarte raţional, în sensul că se arată cum au eşuat statornic toate încercările Iranului de a se împăca măcar de ochii lumii cu numeroşii preşedinţi americani succedaţi la Casa Albă.
Cele două scurte secvențe povestite de discretul diplomat sovietic spun ceva foarte important. De fapt, ele confirmă din alt unghi, cel al Moscovei de totdeauna, ceea ce a afirmat și argumentat pe larg istoricul american Larry Watts în cărțile și studiile sale: faptul că opoziția României față de hegemonismul sovietic a fost reală, adevărată și preocupantă pentru liderii sovietici, deși aceștia s-au străduit să o – aparent – ignore, să dea impresia că nu-i deranjează, că e doar o furtună într-un pahar cu apă.