Academia Română a ţinut o sesiune solemnă la care a participat, în premieră, şi un reprezentant de seamă al societăţii civile a românilor din Harghita şi Covasna
P R O T E S T : Noi, membri ai societăţilor cultural-patriotice mai jos semnate, protestăm împotriva numirii în funcţia de vicepreşedinte al Institutului Cultural Român pe numitul Nagy Mihály Zoltán, cel care nu are nimic comun cu valorile culturale româneşti.
CNCD a sanctionat aberant un Institut al Academiei pentru ca spune adevarul despre situatia romanilor din asa-zisul “tinut secoiesc”. Cercetarea privind „Slabirea comunitatii romanesti din Harghita-Covasna” este o pura radiografie a situatiei comunitatilor din zona respectiva.
O afirmatie deosebit de grea si un semnal de alarma extrem de grav catre toate autoritatile statului a facut ieri profesorul academician Dinu C Giurescu la dezbaterea privind Statutul Minoritatilor, organizata de societatea civila romanesca la Senat. “Am asistat odata la prabusirea frontierelor Romaniei, in 1940, ca elev de liceu. N-as vrea sa asist a doua oara la prabusirea hotarelor tarii prin vointa factorilor politici interni”, a spus istoricul Dinu C Giurescu, in incheierea alocutiunii sale despre Statutul Minoritatilor si atacul la fiinta nationala si statul roman prin Legea Educatiei si propunerea de regionalizare a tarii. “Este o adevarata ofensiva la articolul I din Constitutia Romaniei. Miza este de prima insemnatate: este vorba de destramarea treptata a statului roman si a hotarelor sale”, a subliniat profesorul Giurescu.
Având în vedere consecinţele acestor proiecte asupra statului român, solicităm o evaluare a experţilor din cadrul Parlamentului României, Preşedinţiei şi Ministerului Afacerilor Externe privind impactul iniţiativei intitulată Un milion de semnături pentru autonomia Ţinutului Secuiesc asupra comunităţilor româneşti din zonele locuite preponderent de etnici maghiari (judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş)
Steagul secuiesc nu îi discriminează pe românii care trăiesc în judeţul Harghita, conform deciziei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). HVIM: Horthy a acţionat în interesul reunificării naţiunii.
Mulţi nu ştiu că nu a avut niciodată o însemnătate atât de mare ca acum ideea că Pământul Secuiesc are o limbă şi o cultură maghiară, mai ales dacă ne referim la viitorul recensământ din România.
Pământul Secuiesc este patria maghiarilor secui. Ei nu pot simţi că România este patria lor, pentru că, în această ţară, (şi) denumirea de Pământ Secuiesc este stigmatizată. De asemenea, nu poate fi o patrie nici ţara ciuntită a cărei populaţie a votat în defavoarea gândirii într-o naţiune maghiară unitară. Secuilor nu le-a rămas altă patrie decât pământul lor natal, Pământul Secuiesc, pentru a cărui dăinuire trebuie să lupte în fiecare zi, pentru că acesta este destinul lor, nu au cum să procedeze altfel.
Cei 270 de delegaţi prezenţi la şedinţa Consiliului Naţional Secuiesc, organizată în clădirea Parlamentului din Budapesta, şi-au reînnoit jurământul depus în anul 2003 şi s-au obligat faţă de susţinerea înfăptuirii autodeterminării
“Pământul Secuiesc se află în aceeaşi situaţie ca în urmă cu 100 de ani. In opinia istoricului, pe de o parte acest lucru este demonstrat de datele ultimului recensământ, iar pe de altă parte şi situaţia economică a regiunii dă motive de gândit. La Congresul Secuiesc din Tuşnad-Ciuc a fost elaborată o strategie atotcuprinzătoare, care avea ca scop dăinuirea secuimii – a subliniat Garda, adăugând faptul că, acest scop încearcă să-l slujească şi Grupul de Lucru de pe Pământul Secuiesc constituit sub preşedinţia lui Egyed Akos”.