Ioan Aurel Pop: “Pentru români, unirea lor politică a fost legitimă și ea nu poate fi pusă la îndoială, minimalizată sau tratată ambiguu, nici măcar la capitolul exprimare.”
N-au nevoie tinerii să li se spună adevărul? Dar nu-i adevărul valoarea primă a creştinismului sau nu mai este? Spune D. Stăniloae că „ naţiunile sunt realităţi voite de Dumnezeu”, „fapte drepte, de neînlăturat”.
Lupta cu stereotipurile se duce pe frontul intern, cum zice autorul. De la Larry Watts încoace, zona noastră se vede cu totul altfel, spune profesorul Ilie Bădescu
Larry Watts de Centenar: România și românii au supraviețuit prin sacrificiul şi performanţa naţiunii în 1918 și prin capacitatea briliantă de a se impune la nivel internațional. INTERVIU de Victor Roncea în Ediția Specială BURSA 100
În Ziua Națională ne amintim de întreagă acea „oră astrală” de la finele Primului Război Mondial, prin care românii și-au luat soarta în mâini și au decis să trăiască în România. – Ioan-Aurel Pop
Anul Centenarului, adică al comemorării eroilor neamului și al celebrării celor 100 de ani de la Întregirea României între frontierele sale etnice și istorice, adică ale autohtoniei poporului român, a fost anul chemării la dezbaterea temelor cruciale ale statului român ca stat de cultură la Dunărea de jos, cum l-a definit Eminescu.
“Art. I. – Bucovina, in cuprinsul granitelor sale istorice este si ramane de a pururea unita cu Regatul Romaniei.
Art. II. – Presedintele Consiliului Nostru de Ministri este insarcinat cu executarea acestui Decret.”
“Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în ţara noastră, când e vorba de legea părinţilor noştri, vrăjmaşii, oricari ar fi ei, ne vor găsi uniţi şi tot atât de tari în hotărârile noastre ca şi în trecut.” – Mihai Eminescu – Românul Absolut
Singura manifestare de mare amploare din Bucuresti prin care se sărbătorește Centenarul Unirii Bucovinei cu Țara și care vorbește despre situația in care se afla astăzi învățământul de limba romană din nordul Bucovinei (Ucraina)
Românii transilvăneni aveau la momentul 1918 un lung exerciţiu de civilizaţie în vatra lor de locuire, exerciţiu care include răbdare, speranţă, construcţie şi nu violenţă.