„Ideia naţională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării.” – Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și membru al Societății „Carpaţii”, la înmormânarea camaradului său, Mihai Eminescu, “carpatin” din organizația dedicată unirii tuturor provinciilor românești în “Dacia Mare”, înființată la 24 ianuarie 1882
Ne salutăm cu ”Hristos S-a înălțat!” ca semn al biruinței asupra legăturii cu moartea pe care Hristos a învins-o cu propria Sa moarte și a făcut-o ca Fiu al lui Dumnezeu care a primit de bună voie a se face Fiu al Omului.
Chestiunea incitarilor de la Valea Uzului este parte a unei operatiuni de amploare lansate de Budapesta in vederea contestarii Tratatului de la Trianon, de la a carui semnare se implinesc 100 de ani in 2020.
Chestiunea minorităţilor poate, de asemenea, dezintegra naţiunea română, pentru că toate minorităţile, cu numai câteva excepţii, acţionează sub îndrumarea statelor de care sunt unite prin legături rasiale.
Părăsind această lume marcată de nimicuri şi nimicnicie, aflată sub Imperiul Haosului – după cum el însuşi o definea în titlul unui volum – Profesorul s-a mutat la Domnul pentru a se odihni şi a se regăsi „la dreapta Sa, cu drepţii Săi, care din veac au plăcut Lui…Mântuitorului”.
Părintele Arhimandrit Justin Pârvu, erou al demnității naționale, apărător al credinței drepte, model sublim al iubirii evanghelice
“Suntem români, vrem să rămânem români şi cerem egala îndreptăţire a naţiunii noastre.” – Mihai Eminescu
”Am văzut Lumina cea adevărată/ Am primit Duhul cel ceresc/ am aflat credința cea adevărată, nedespărțitei Sfinte Treimi, închinându-ne, că aceasta ne-a mântuit pe noi.”
La salonul Internațional de carte Bookfest 2019 va fi lansat, sâmbătă, 1 iunie, la ora 13.00, Albumul de fotografii și evocări “Duhovnicul – 100 de ani cu Părintele Justin. 100 de portrete de Cristina Nichituș Roncea”
Deîndată ce am deschis Albumul dedicat Părintelui Justin de către Cristina Nichituș Roncea, am avut acea stare de înălțătoare bucurie pe care numai frumusețea tălmăcită de har o poate trezi, ca într-o liturghie mai presus de rostire.