Top News Politics Photography Video Online
“A băut un ceai cu Hitler, a discutat cu Mussolini, i-a rezistat lui Stalin, l-a întâlnit pe Churchill şi a petrecut mai bine de jumătate de secol în exil (…) A cinat cu cei mai răi dictatori ai Europei dar a sfârşit şurubărind maşini de teren”.
The Telegraph publica un articol despre o miscare in ascensiune a zoofililor americani si britanici pentru dobindirea de “drepturi”, inclusiv dezincriminalizarea bestialitatii si legiferarea casatoriilor intre finte umane si animale.
“Pentru ajungerea scopului nostru suprem, nu există cuvânt de onoare, caracter, consecvență, ci posibilitate. Căci existența și fericirea maghiarilor nu se poate încadra în actualele hotare ale României. “
Toată istoria noastră a fost o luptă permanentă pentru existenţă şi păstrarea neamului, după atâtea lovituri, „este un miracol că mai avem un steag căruia să ne închinăm” spunea marele Nicolae Iorga.
Conform lui Watts, cei mai influenti comunisti romani pe probleme de politica externa si de securitate au fost Ion Gheorghe Maurer, a carui pregatire a fost desavarsita inainte de instaurarea regimului comunist, si Emil Bodnaras, fost sef de promotie la scoala militara, dar si la Facultatea de Drept din Iasi.
Pentru ca activista anti-materialista care la Rosia Montana ii sfatuieste pe mineri sa traiasca din cules mure din padure sustine ca „Voi lupta cu tot ce am”, ne-am gandit sa aratam cam “ce are” ecologista, in masura in care este dispusa sa-si vanda proprietatile din imaginile de aici pentru a salva, pana la capat, locuitorii din Rosia Montana, asigurandu-le un venit, credem noi, respectabil, pana la sfarsitul vietii.
Prin utilizarea unor mijloace de propagandă și chiar manipulare se urmăreşte creşterea artificială a numărului etnicilor maghiari, ca bază demografică, în scopul continuării demersurilor pentru obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Metodele folosite amintesc de practicile din timpul Imperiului Austro-Ungar, când etnia era echivalată cu limba vorbită cel mai bine dar și de perioadele recente, după 1990, când, opinia publică din ţară şi străinătate era dezinformată cu privire la existenţa în România a trei, apoi a două milioane de maghiari!
Lucrurile încep să se liniștească iar oamenii, tot mai sceptici și deziluzionați, se întreabă dacă se va schimba într-adevăr ceva și dacă va fi mai bine sau mai rău ca înainte. Revoluțiile de azi par să-și configureze chiar și o recuzită proprie.
“Mişcarea trupelor germane în Moldova nu slăbeşte. La 11 iunie a.c., am mers cu «___» la Buzău. Pe drumul de întoarcere, s-au numărat, venind în sens invers, 856 de maşini, dintre care 96 cu tunuri antitanc în remorci, 28 cu pontoane şi accesoriile lor, 72 sanitare. Celelalte maşini cu materiale de război şi trupe. În afară de aceasta, s-au numărat 200 de motociclete cu ataş, dintre care 20 de motociclete sanitare. Trupele se deplasau într-un şuvoi neîntrerupt…”
„Eu am orizontul de aşteptare al unui român. Nu trăiesc vegetativ, de pe o zi pe alta. Nu mă gândesc la moment, îl iau aşa cum e şi încerc să‑l depăşesc. Nu am fost niciodată adeptul teoriei, «Vai, cum mă visam eu acum nu ştiu câţi ani şi uite cum sunt acum». Îmi fac proiecte pe un an-doi şi încerc să muncesc constant, în fiecare zi. Dacă nu fac ceva într-o zi am un sentiment de nebunie. Să-ţi plângi soarta e o pierdere de vreme”