Şi eu am trăit aici. Din 1982 până în 1984. Şi era groaznic. Am stat în căminul 14 din Cluj, probabil eram singurul străin care nu era din lumea a treia. Nu aveam căldură, nu aveam curent şi dacă vroiai chestii ca lapte trebuia să te aşezi la coadă cu o noapte înainte. Era o mizerie.
Hristos a Înviat! In amintirea Parintelui Patriarh Teoctist, ne bucuram sa fim impreuna cu sufletul si gandul, Duminica, 4 mai 2014, pe iarba verde din mijlocul unui satuc, Tocileni, inconjurat de dulcile…
“Scriitorul acesta mare al ungurilor, cu numele de SUTO ANDRAS, din Cămăraș, născut în 1927, înainte cu 2 zile de a năvăli hortiștii tot venea la primăria și spiona ce este pe la primărie, lua informații și le ducea peste graniță prin numitul BOLOG FRANCISC.”
Dupa aproape 25 de ani de la uciderea bestiala a ofiterului Aurel Agache, timp in care ucigasii unguri ai romanului, aparati adeseori de Gyorgy Frunda, au fost eliberat de Ion Iliescu si Emil Constantinescu si au fugit din tara in Ungaria, fiul colonelului post mortem inca nu si-a gasit intreaga dreptate pentru tatal sau, in Romania, fiind silit sa dea statul in judecata la CEDO.
Duhul Sfânt, iată, lipseşte din cei ce apără identitatea antihristică. Că aceia atât de tare se tem să creadă cugetul Bisericii care grăieşte: NU!, şi atât de mult dispreţ au faţă de cuvioşi, de mucenici, de bătrâni, încât fac orice să demonstreze că au ei mai mult rafinament teologic şi mai mult discernământ duhovnicesc decât toţi aceia.
Sub această copertă aveţi 300 de documente de arhivă, în majoritate inedite şi apar în premieră absolută. Documentele au fost depistate din dosarele Arhivei Naţionale a Republicii Moldova, preponderent fondurile arhivistice ale Poliţiei, Jandarmeriei şi Siguranţei române, primăriilor, prefecturilor şi altor instituţii ale Ţării; tot aici, la sfârşitul colecţiei au fost incluse şi câteva documente sovietice, din fondul arhivistic al Procuraturii RSS Moldoveneşti şi traduse din limba rusă.
Institutul National pentru Studiul Totalitarismului (INST) – Academia Romana, condus de profesorul Radu Ciuceanu, a organizat azi o conferinta extraordinara, pe tema „Calvarului prizonierilor de război români pe frontul de Est”.
“O extrem de vocală prezenţă feminină în media românească din anii din urmă – în epoca trecută, fostă anga jată a unei ambasade (Rodica Culcer – nota red) – avea în fişa postului atri buţii în legătură cu comunicaţiile efectuate prin intermediul staţiilor radio de pe autoturismele membri lor Comitetului Politic Executiv.”
Distinsul savant a zâmbit şi a comentat: “O minciună spusă sau mediatizată de mai multe ori începe să fie credibilă, iar când pe mâna lor se află toate finanţele lumii, toate mijloacele de informare, toate studiourile cinematografice şi televizate, este uşor să „dovedeşti” orice! Vorba poporului: cine plăteşte, acela comandă muzica! În anii 40-60 ai secolului trecut nu era încă inventat „holocaustul”- această fabrică sionistă de stors bani din celelalte popoare… au murit evrei, dar parcă numai evrei au murit? Milioane de ruşi, nemţi, români, polonezi, ucraineni, bieloruşi au murit. Pe vreme de război se moare…şi nimănui nu i-a trecut prin cap să ceară bani pentru… morţi…”
Sora cineastului, Iolanda Nicolaescu, in accesele isterice televizate pe care le avea pe toate posturile cu apetenta la macabru si circ a afirmat – ceea ce se dovedeste azi a fi cu totul mincinos – ca Sergiu Nicolaescu si-a dorit sa fie “cremat” asemenea unchiului sau, Nicolae Cambrea. Asadar, chipurile, ar fi fost o “traditie de familie”. Nimic mai neadevarat, dupa cum s-a demonstrat (regizorul isi pregatise de altfel cavoul la Targu Jiu, orasul sau natal). Insa declaratia cucoanei a suscitat interesul celor mai curiosi in ce priveste istoria reala a Romaniei. Si asa s-a aflat si la nivelul opiniei publice mai largi cine a fost unchiul lui Sergiu Nicolaescu: conducatorul Diviziei Tudor Vladimirescu organizate de Ana Pauker in URSS, asadar un posibil agent NKVD/GRU, care l-ar fi propulsat ca atare, prin relatiile sale, pe tanarul nepot, aflat la inceputurile carierei.