VIDEO: Radu Theodoru şi Nicolae Breban despre “epoca” Patapievici: “România ca o pradă”
În cadrul lansării, Radu Theodoru s-a referit şi la mizeriile unor indivizi ca Patapievici şi ai lui (video), completându-l pe Nicolae Breban.
În cadrul lansării, Radu Theodoru s-a referit şi la mizeriile unor indivizi ca Patapievici şi ai lui (video), completându-l pe Nicolae Breban.
“A fost un contact episodic”, scrie actualul ministru de Externe al României Bogdan Aurescu.
Falsul scandal creat de site-ul “in linie strâmbă” al neo-cominterniştilor Tismăneanu şi Patapievici, cu aşa-zisa “Listă a lui Dughin“, primeşte noi rigle peste unghiuţe. “În ce mă priveşte, am spus-o…
La data de 20 aprilie 2006 prin Decretul Preşedintelui României [Traian Basescu] nr. 446/20 aprilie 2006 pe funcţia de procuror şef adjunct a fost numit general maior Dan Voinea.
Dirijarea de către organele K.G.B. şi, în parte, G.R.U., a unor cadre şi agenţi bulgari a fost evidenţiată şi în relaţia cu România.
În contextul în care serviciile speciale ruseşti provoacă România prin constituirea “Radei Populare a Basarabie”, în Bugeacul românesc, actualmente în Ucraina, socotim instructiv să vedem care sunt si planurile de conexiune ale extremiştilor bulgari.
La 25 de ani de la schimbarea violentă de regim din România, încă se bâjbâie în ce priveşte cercetarea istorică a evenimentelor din decembrie 1989. Nici până în ziua de azi, de exemplu, nu există un Fond documentar al Revoluţiei Române, la Arhivele Naţionale.
Cooperarea Bulgariei în domeniul special cu Federaţia Rusă (dar şi Ucraina) s-a manifestat pregnant în acţiunile informative specifice muncii secrete de informaţii, înregistrându-se şi situaţii ce atestă că, pe anumite tematici, serviciile speciale bulgare au executat sarcini sub coordonarea celor ruseşti.
România şi Bulgaria au făcut, până de curând, obiectul unor proiecte de reîmpărţire a sferelor de influenţă, urmând să intre împreună în proiectata „Uniune a Statelor Ortodoxe“, în realitate în sfera de interese ce urma să fie controlată de Moscova.
Ori această ambiguitate în abordarea problemei bolii şi morţii lui Eminescu, nu ar trebui să se regăsească în discursul domnului Eugen Simion, dacă argumentaţia distinşilor săi colaboratori întru alcătuirea cărţii ar fi avut darul să-l convingă de eroarea călinesciană.