CONSIDERAŢII GENERALE ŞI APRECIERI (OBSERVAŢII) PUNCTUALE REFERITOARE LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND STATUTUL MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA
Asociatia Civic Media si-a anuntat azi aderarea la Grupul de Acţiune pentru Demnitatea Naţională. Organizatiile societatii civile care doresc sa se implice concret in actiunile Grupului se pot adresa Forumului Civic al Românilor.
Luni, 28 martie 2011, Curtea de Apel Craiova a dat castig de cauza romanilor care se lupta de sase ani impotriva unei hotarari ilegale si imorale a administratiei PDL-UDMR din Targu Mures de a schimba numele strazii eroilor Calarasi cu cel al criminalului de romani Lajos Kossuth, inamicul direct al lui Avram Iancu
Liviu Maior: „Plin de injurii la adresa lor, numindu-i «mercenari plătiţi», «hoardă mai josnică decât vita», «bandiţi valahi», Kossuth îndeamnă pur şi simplu la «exterminarea» românilor şi a tuturor duşmanilor”
“In nemernicia mea, ca un caine turbat, mi-am batut joc de eroul Revolutiei pasoptiste Avram Iancu. Stiu ca voi plati scump pentru faptele mele. Nu merit sa fiu rabdat de pamantul romanesc din Harghita.”
DOVADA AUDIO: „Legyen Erdély újra, ami volt!/ Óvjuk meg a székelyeket/ a románok rémtetteitől” (“Să fie Ardealul din nou ce-a fost!/ Să-i apărăm pe secui/ De faptele odioase ale românilor” – Wass Albert – poezia Eliberarea Ardealului).
În judeţul Alba, la Abrud, zeci de persoane s-au adunat în faţa Administraţiei finaţelor publice, pentru a-l opri pe Csibi Barna să pătrundă în clădire. Acesta a fost detaşat aici, de la Direcţia Finanţelor Publice Harghita. Oamenii nu văd însă mutarea ca pe o pedeapsă pentru Barna, ci ca pe o ofensă adusă lor.
Luni, 21 martie ac, se decide la Curtea de Apel Craiova, dupa cinci ani de procese, daca autorul etnocidului românilor transilvăneni de la 1848 va avea o stradă în Târgu-Mureș, cu numele lui, blestemat din neam in neam de urmasii victimelor: Lajos Kossuth.
Este și cazul declarațiilor făcute de președintele ungar, Laszlo Kover, la 12 martie 2011, la Târgu-Mureș, menite să inducă ideea legitimității autonomiei teritoriale pe bază etnică, nu numai ca un drept legal, ci ca pe unul divin! (…) Ungaria va sprijini obținerea autonomiei Ținutului secuiesc, a declarat Kover. „Ceea ce vrea Consiliul National Secuiesc este moral, legal și corect!”
Ce s-a intamplat zilele acestea depaseste orice imaginatie: autoritatile romane inchid ochii la atacurile tot mai dese ale Ungariei la adresa statului unitar roman.